 | as |
|
| Oratoric [ o-ra-to-ric ] VEZI SINONIME PENTRU oratoric PE ESINONIME.COM definiția cuvântului oratoric în mai multe dicționareDefinițiile pentru oratoric din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORATÓRIC: ORATÓRIC, -Ă, oratorici, -e, adjectiv De orator, care aparține oratorului, privitor la orator sau la oratorie. Talent oratoric. ▭ După stilul artistic, cel mai apropiat de cel familiar este stilul oratoric. IORDAN, E. R. 130. Vorbele sunau calde, fără pompă oratorică. C. PETRESCU, Î. II 105. Forme diferite ale cuvantului oratoric: oratoric-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORATÓRIC: ORATÓRIC, -Ă, oratorici, -ce, adjectiv Care aparține oratorului sau oratoriei, privitor la orator sau la oratorie. – Orator + sufix -ic. Forme diferite ale cuvantului oratoric: oratoric-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORATÓRIC: ORATÓRIC, -Ă, oratorici, -ce, adjectiv Care aparține oratorului sau oratoriei, privitor la orator sau la oratorie. – Orator + sufix -ic. Forme diferite ale cuvantului oratoric: oratoric-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru oratoric: *oratóric, -ă adjectiv (despre orator, după retoric). Relativ la elocŭență: genu oratoric. – Rar oratóriŭ, -ie (latina oratorius). Forme diferite ale cuvantului oratoric: oratoric-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORATÓRIC: ORATÓRIC oratoriccă (oratoricci, oratoricce) Care ține de oratori; propriu oratorilor. • Artă oratoriccă oratorie. /orator + sufix oratoricic Forme diferite ale cuvantului oratoric: oratoriccă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru ORATÓRIC: ORATÓRIC, -Ă adjectiv (< orator + sufix -ic): în sintagma stil oratoric (vezi). Forme diferite ale cuvantului oratoric: oratoric-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ORATÓRIC: ORATÓRIC, -Ă adjectiv Referitor la orator sau la oratorie. [< orator + -ic]. Forme diferite ale cuvantului oratoric: oratoric-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru oratoric: oratóric adjectiv masculin, plural oratórici; forme singular oratórică, plural oratórice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ORATÓRIC: ORATÓRIC, -Ă adjectiv referitor la orator(ie). (< germana oratorisch) Forme diferite ale cuvantului oratoric: oratoric-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru oratoric: oratóric adjectiv masculin, plural oratórici; forme oratórică, plural oratórice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru oratoric: oratoric a. ce ține de elocvență: genul oratoric. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'ORATORIC' oratoáreORATÓRoratoríaloratoriánORATÓRICORATORÍEORATORÍSMORATÓRIUorătúri |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL oratoric Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului oratoric dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ORATÓRIC oratoriccă oratoricci, oratoricce Care ține de oratori; propriu oratorilor. • Artă oratoriccă oratorie. /orator + sufix oratoricic. |
GRAMATICA cuvântului oratoric? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului oratoric. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul oratoric poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE oratoric? Vezi cuvântul oratoric desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul oratoric?[ o-ra-to-ric ] Se pare că cuvântul oratoric are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: * expresia: a lua sau a prinde taurul de coarne?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
