eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție originar


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Originar [ o-ri-gi-nar ]
VEZI SINONIME PENTRU originar PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului originar în mai multe dicționare

Definițiile pentru originar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORIGINAR:
ORIGINÁR, -Ă, originari, -e, adjectiv

1. Care este de loc din..., care își are obîrșia în... E originar din părțile Mehedinților. SAHIA, N. 95. Crizantemele sînt din ziua aceea, pentru mine, originare din Japonia. GALACTION, O. I 324. Pretind a fi adevărați urmași ai Cantacuzinilor originari din Ploiești. BOLINTINEANU, O. 251.

2. În forma de la început, de origine. Starea originară a pămîntului. Forma originară a unui cuvînt.
Forme diferite ale cuvantului originar: originar-Ă
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ORIGINAR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORIGINAR:
ORIGINÁR, -Ă, originari, -e, adjectiv

1. Care este de loc din..., care își are obârșia în...

2. În forma de la început, de origine; inițial.

– Din limba franceza originaire, latina originarius, -a, -um.
Forme diferite ale cuvantului originar: originar-Ă
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ORIGINAR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORIGINAR:
ORIGINÁR, -Ă, originari, -e, adjectiv

1. Care este de loc din..., care își are obârșia în...

2. În forma de la început, de origine; inițial.

– Din limba franceza originaire, latina originarius, -a, -um.
Forme diferite ale cuvantului originar: originar-Ă
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ORIGINAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORIGINAR:
ORIGINÁR originară (originari, originare)

1) Care își trage originea; de origine.

2) Care este în forma de la început; aflat în prima formă. /<fr. originaire, latina originarius
Forme diferite ale cuvantului originar: originară
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ORIGINAR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ORIGINAR:
ORIGINÁR, -Ă adjectiv

1. Care își are obârșia în..., care se trage din...

2. În prima formă, de la început. [conform limba franceza originaire, latina originarius].
Forme diferite ale cuvantului originar: originar-Ă
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ORIGINAR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ORIGINAR:
ORIGINAR adjectiv

1. inițial, primitiv, primordial. (Patria originar a albanezilor.)

2. inițial, prim, primar, primordial. (Fondul originar al caracterului său.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

ORIGINAR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ORIGINAR:
ORIGINÁR, - adjectiv

1. care își are obârșia în...

2. în forma de la început, de origine; inițial. (< limba franceza originaire, latina originarius)
Forme diferite ale cuvantului originar: originar-
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

originar
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru originar:
originar a.

1. care își trage origina din: tutunul e originar din America;

2. dobândit dela origină:: vițiu originar. ║ adverb primitiv.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

originar
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru originar:
originár (inițial, de loc din... ) adjectiv masculin, plural originári; forme origináră, plural origináre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

originar
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru originar:
originár (de loc din... ) adjectiv masculin, plural originári; forme singular origináră, plural origináre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'ORIGINAR'
ORÍGINĂORIGINÁLORIGINALITÁTEoriginalizáreORIGINÁRORÍGINEORIÎNCOTRÓorî́ndORÎ́NDĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL originar
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului originar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
ORIGINÁR originară originari, originare 1 Care își trage originea; de origine.
Patria originar a albanezilor.
Fondul originar al caracterului său.
Patria originar a albanezilor.
Fondul originar al caracterului său.

GRAMATICA cuvântului originar?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului originar.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul originar poate fi: adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul originar sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE originar?
Vezi cuvântul originar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul originar?
[ o-ri-gi-nar ]
Se pare că cuvântul originar are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL originar

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A nu ști încotro să sau, tranzitiv, s-o deie sau dea?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cât îmi pare de rău! 4
pentru a putea face față unor pretenții mari trebuie să dispui de mijloace corespunzătoare
a nu ști ce să mai facă, cum să mai procedeze
fără a se arăta pe față; pe ascuns, pe furiș
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app