eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție origine


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Origine [ o-ri-gi-ne ]
VEZI SINONIME PENTRU origine PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului origine în mai multe dicționare

Definițiile pentru origine din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORIGINE:
ORÍGINE, origini, substantiv feminin

1. Punct de plecare pentru formarea unui lucru sau a unui fenomen; început, izvor, obîrșie. Originea toponimicelor pur slave din limba noastră variază după regiuni. IORDAN, N. L. 57. Îi spuse apoi despre originea romînilor, cum și de cine au fost ei aduși pe aceste locuri. CREANGĂ, A. 164. E o schiță asupra originii și a limbii țiganilor făcută de despre Kogălniceanu, tînărul. NEGRUZZI, S. I 223.
       • Locuţiune adverbiala La origine = la început, la obîrșie. La origine, sistemul solar reprezenta o nebuloasă incandescentă, cu materia foarte rarefiată. GEOGRAFIA fizică 37.

2. Apartenența prin naștere la o anumită familie, grup social, națiune. Originea familiei lui [Creangă] e ardelenească, cel puțin după mamă. SADOVEANU, E. 93. Do vezi erau asemănarea cu portretul și multe alte împrejurări care nu ne interesează, legate însă de originea pînă acum obscură a lui Dionis. EMINESCU, N. 77.
       • Locuţiune adverbiala De origine = de proveniență, în ceea ce privește proveniența, de obîrșie; (determinat printr-un nume etnic) de naționalitate. Produse de origine animală. ▭ Constatăm, așa cum era de așteptat, că majoritatea cuvintelor din fondul nostru principal este de origine latină. GRAUR, forme L. 61.

3. (matematică) Punct pe o linie, pe o suprafață sau în spațiu, de la care se măsoară coordonatele celorlalte puncte.
♦ Punct sau reper de pe un sistem tehnic dotat cu un sistem de numerotație sau cu o gradație, de la care începe numerotația sau gradația.

– Variantă: orígină (BOGZA, C. O. 89, ALEXANDRESCU, P. 148, HASDEU,

I. vezi 257) substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



ORIGINE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORIGINE:
ORÍGINE, origini, substantiv feminin

1. Punct de plecare pentru formarea unui lucru, a unui fenomen; început, proveniență; izvor, obârșie.
       • locuțiune adjectiv De origine = a) de proveniență, de natură; b) originar.

2. Apartenență prin naștere la o anumită familie, la un anumit grup social, la o anumită națiune.
       • locuțiune adjectiv De origine = de obârșie, de baștină, de neam, de naționalitate.
♦ Etimologie (a unui cuvânt).

3. Punct pe o linie, pe o suprafață sau în spațiu, de la care se măsoară coordonatele celorlalte puncte.
♦ Punct sau reper de pe un aparat tehnic dotat cu un sistem de numerotație sau cu o gradație, de la care începe numerotația sau gradația. [Variante: orígină substantiv feminin]

– Din latina origo, -inis, limba franceza orígine.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ORIGINE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORIGINE:
ORÍGINE, origini, substantiv feminin

1. Punct de plecare pentru formarea unui lucru, a unui fenomen; început, proveniență; izvor, obârșie.
       • locuțiune adjectiv De origine = a) de proveniență, de natură; b) originar.

2. Apartenență prin naștere la o anumită familie, la un anumit grup social, la o anumită națiune.
       • locuțiune adjectiv De origine = de obârșie, de baștină, de neam, de naționalitate.
♦ Etimologie (a unui cuvânt).

3. Punct pe o linie, pe o suprafață sau în spațiu, de la care se măsoară coordonatele celorlalte puncte.
♦ Punct sau reper de pe un aparat tehnic dotat cu un sistem de numerotație sau cu o gradație, de la care începe numerotația sau gradația. [Variante: orígină substantiv feminin]

– Din latina origo, -inis, limba franceza orígine.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ORIGINE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ORIGINE:
ORIGINE s.

1. geneză, (livresc) matrice. (origine unui fenomen.)

2. început, obîrșie, proveniență, sursă, (livresc) sorginte, (învechit) începătură, (figurat) izvor, sîmbure. (origine daco-latină a limbii române.)

3. (lingvistică) etimologie. (A stabilit origine cuvîntului.)

4. naștere, obîrșie, proveniență, (livresc) extracție, matrice, stirpe, (rar) provenire, spiță, (astăzi rar) seminție, (învechit și regional) neam, (învechit) purcedere, purces. (Era țăran prin origine.)

5. ascendență, obîrșie. (Are o origine modestă.)

6. obîrșie, (figurat) izvor, matcă. (S-a întors la origine.)

7. obîrșie, sursă, (livresc) sorginte, (învechit) izvod, (figurat) izvor. (Să mergem la origine acestor efecte.)

8. cauză, obîrșie, (figurat) izvor, mamă. (origine tuturor succeselor este...)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române



origine
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru origine:
*orígine forme (latina orígo, -íginis, despre oriri, a răsări. vezi orient). Început: originea lumiĭ, originea speciilor. Etimologie: originea unuĭ cuvînt. Cauză inițială: beția e originea multor nenorocirĭ. Proveniență: progenitură de origine romană (Em.), modă de origine franceză. La origine, originar, la început.

– Și orígină și (după limba franceza origine) origínă. vezi obîrșie și purces.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ORIGINE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ORIGINE:
ORÍGINE substantiv feminin

1. Obârșie; început; izvor.

2. Faptul de a se trage dintr-o familie, dintr-un popor etc.; apartenența prin naștere la o anumită familie, un grup social, o națiune etc.

3. (matematică) Punct fix de la care se măsoară coordonatele celorlalte puncte.
♦ Etimologie (a unui cuvânt). [< latina origo, originis, conform limba franceza , italiana origine].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ORIGINE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORIGINE:
ORÍGINE originei forme

1) Moment inițial al unei existențe; punct de plecare; sursă.

2) Apartenență socială sau etnică; obârșie; proveniență; ascendență; matcă.

3) matematică Punct geometric, situat pe o axă, în raport cu care se stabilește poziția oricărui punct al axei. [G.-D. originii] /<lat. origo, origineinis, limba franceza origine
Forme diferite ale cuvantului origine: originei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ORIGINE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ORIGINE:
ORÍGINE substantiv feminin

1. început, proveniență; izvor, obârșie.

2. apartenență prin naștere la o anumită familie, la un grup social, o națiune etc.
       • etimologie (a unui cuvânt).

3. (matematică) punct fix de la care se măsoară coordonatele celorlalte puncte. (< latina origo, -ginis, limba franceza origine)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

origine
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru origine:
orígine substantiv feminin, genitiv dativ articulat oríginii; plural orígini
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

origine
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru origine:
orígine substantiv feminin, genitiv dativ articulat oríginii; plural orígini
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'ORIGINE'
ORIGINÁLORIGINALITÁTEoriginalizáreORIGINÁRORÍGINEORIÎNCOTRÓorî́ndORÎ́NDĂorîndár

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL origine
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului origine dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Origine unui fenomen.
Origine daco-latină a limbii române.
A stabilit origine cuvîntului.
Era țăran prin origine.
Are o origine modestă.
S-a întors la origine.
Să mergem la origine acestor efecte.
Origine tuturor succeselor este.
Origine unui fenomen.
Origine daco-latină a limbii române.
Era țăran prin origine.
Are o origine modestă.
ORÍGINE originei forme 1 Moment inițial al unei existențe; punct de plecare; sursă.
Origo, origineinis, limba franceza origine.



GRAMATICA cuvântului origine?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului origine.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul origine poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul origine sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul origine are forma: orígini
VEZI PLURALUL pentru origine la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE origine?
Vezi cuvântul origine desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul origine?
[ o-ri-gi-ne ]
Se pare că cuvântul origine are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL origine
Inţelegi mai uşor cuvântul origine dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuţiune adverbiala La origine = la început, la obîrșie
Locuţiune adverbiala De origine = de proveniență, în ceea ce privește proveniența, de obîrșie; determinat printr-un nume etnic de naționalitate
locuțiune adjectiv De origine = a de proveniență, de natură; b originar
locuțiune adjectiv De origine = de obârșie, de baștină, de neam, de naționalitate
locuțiune adjectiv De origine = a de proveniență, de natură; b originar
locuțiune adjectiv De origine = de obârșie, de baștină, de neam, de naționalitate



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL origine

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Tranzitiv popular; în expresie a bea tutun?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
urnă în care se păstrează cenușa morților; cenușar
regim special în închisori, constând în izolarea severă a deținuților în celule individuale
a fuma
a umple cu benzină până la refuz rezervorul unei mașini
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app