 | as |
|
| Osebire [ o-se-bi-re ] VEZI SINONIME PENTRU osebire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului osebire în mai multe dicționareDefinițiile pentru osebire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OSEBIRE: OSEBÍRE, osebiri, substantiv feminin (Învechit și popular) Acțiunea de a (se) osebi și rezultatul ei; lipsă de asemănare, deosebire, diferență; prin extensie inegalitate. Potrivit vechiului obicei domnesc, nu mai era osebire între noi și măria-ta. DELAVRANCEA, O. II 137. Nu te folosește, de-ai fi chiar fiu de rege, Cînd n-ai întru naravuri d-un cîne osebire. NEGRUZZI, S. II 188. O, ce rea nenorocire! Își zicea bietul măgar, De ce astă osebire? ALEXANDRESCU, M. 285. • Locuţiune adverbiala Fără osebire = fără excepție, fără deosebire. Făgăduiești glorie, putere, fericire, și ca mîni, rîzi de noi fără milă și fără osebire. ALECSANDRI, T. II 35. Cunosc Că îngrijești de toate, că fără osebire Ș-asupra mea privești. ALEXANDRESCU, M. 37. Cu osebire = în special, mai cu seamă, mai ales; extrem de mult, foarte mult. Unul cu altul se leagă cu osebire. CONACHI, P. 295. – Variantă: (învechit) usăbíre (GORJAN, H. II 203) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OSEBIRE: OSEBÍRE, osebiri, substantiv feminin (învechit și popular) Acțiunea de a (se) osebi și rezultatul ei; deosebire, diferență; prin extensie inegalitate. • Locuţiune adverbiala Fără osebire = a) fără excepție, fără deosebire; b) întocmai, identic, exact. Cu osebire = mai cu seamă, în special, mai ales; foarte mult. – vezi osebi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OSEBIRE: OSEBÍRE, osebiri, substantiv feminin (învechit și popular) Acțiunea de a (se) osebi și rezultatul ei; deosebire, diferență; prin extensie inegalitate. • Locuţiune adverbiala Fără osebire = a) fără excepție, fără deosebire; b) întocmai, identic, exact. Cu osebire = mai cu seamă, în special, mai ales; foarte mult. – vezi osebi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru osebire: osebíre (învechit, popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat osebírii; plural osebíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru osebire: osebíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat osebírii; plural osebíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru osebire: osebire substantiv verbal DEOSEBIRE. DIFERENȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OSEBIRE' OȘEÁNOȘEÁNCĂosebéscOSEBÍOSEBÍREOSEBÍTOSEBITÚRĂOSEÍNĂOSÉLNIC |
GRAMATICA cuvântului osebire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului osebire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul osebire poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE osebire? Vezi cuvântul osebire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul osebire?[ o-se-bi-re ] Se pare că cuvântul osebire are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL osebire Inţelegi mai uşor cuvântul osebire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Fără osebire = fără excepție, fără deosebire Cu osebire = în special, mai cu seamă, mai ales; extrem de mult, foarte mult Locuţiune adverbiala Fără osebire = a fără excepție, fără deosebire; b întocmai, identic, exact Cu osebire = mai cu seamă, în special, mai ales; foarte mult Locuţiune adverbiala Fără osebire = a fără excepție, fără deosebire; b întocmai, identic, exact Cu osebire = mai cu seamă, în special, mai ales; foarte mult |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL osebire |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A veni sau a umbla pe drum, nu pe potecă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul osebire are forma: osebíri
