 | as |
|
| Ostil [ os-til ] VEZI SINONIME PENTRU ostil PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ostil în mai multe dicționareDefinițiile pentru ostil din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OSTIL: OSTIL adjectiv 1. dușmănos, inamic, neprietenesc, neprietenos, potrivnic, verb reflexiv:ăjmaș, (popular) pizmaș, pizmuitor, verb reflexiv:ăjmășesc, (învechit și regional) pizmătar, pizmătareț, (regional) verb reflexiv:ăjmășos, (învechit) dușmănesc, mînios, potrivitor. (O acțiune ostil.) 2. dușmănos, neprietenesc, neprietenos, potrivnic, (figurat) pieziș. (O privire ostil.) 3. dușmănos, răutăcios, (prin Transilvania) aspid, (figurat) veninos. (Cuvinte ostil.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OSTIL: OSTÍL, -Ă, ostili, -e, adjectiv Care manifestă o atitudine dușmănoasă față de cineva sau ceva, care poartă dușmănie; dușmănos, verb reflexiv:ăjmaș. Din nou va contraria spiritul meu democratic și egalitar, ostil oricărui privilegiu de clasă. C. PETRESCU, î. II 52. Guvernul se va modifica, și alți oameni mai puțin ostili naționalităților vor lua cîrma. GHICA, A. 354. Forme diferite ale cuvantului ostil: ostil-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OSTIL: OSTÍL, -Ă adjectiv Care are o atitudine dușmănoasă, răuvoitoare, plină de ură, de antipatie; dușmănos, dușman, verb reflexiv:ăjmaș. [< limba franceza hostile, conform latina hostilis]. Forme diferite ale cuvantului ostil: ostil-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OSTIL: OSTÍL, -Ă, ostili, -e, adjectiv Care manifestă o atitudine potrivnică sau dușmănoasă față de cineva sau de ceva; dușmănos, verb reflexiv:ăjmaș. – Din limba franceza hostile. Forme diferite ale cuvantului ostil: ostil-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OSTIL: OSTÍL, -Ă, ostili, -e, adjectiv Care manifestă o atitudine potrivnică sau dușmănoasă față de cineva sau de ceva; dușmănos, verb reflexiv:ăjmaș. – Din limba franceza hostile. Forme diferite ale cuvantului ostil: ostil-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OSTIL: OSTÍL, -Ă adjectiv care are o atitudine dușmănoasă, răuvoitoare, plină de ură, de antipatie; dușmănos. • nefavorabil. (< limba franceza hostile, latina hostilis) Forme diferite ale cuvantului ostil: ostil-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OSTIL: OSTÍL ostilă (ostili, ostile) Care manifestă intenții agresive; caracterizat printr-o atitudine plină de ură; dușmănos; verb reflexiv:ăjmaș. /<fr. hostile Forme diferite ale cuvantului ostil: ostilă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ostil: *ostíl, -ă adjectiv (latina hostílis, despre hostis, dușman. vezi oaspete, oaste). Dușmănesc, dușmănos. adverb Dușmănește. Forme diferite ale cuvantului ostil: ostil-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ostil: ostíl adjectiv masculin, plural ostíli; forme singular ostílă, plural ostíle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ostil: ostíl adjectiv masculin, plural ostíli; forme ostílă, plural ostíle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Ostil: Ostil ≠ prietenos, neostil, prietenesc Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ostil: ostil a. dușmănesc. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'OSTIL' OSTIÁRÓSTICÓSTIEostiézOSTÍLOSTILITÁTEOȘTÍMEostîmpéscostîmpi |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ostil Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ostil dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O acțiune ostil. O privire ostil. Cuvinte ostil. O privire ostil. Cuvinte ostil. OSTÍL ostilă ostili, ostile Care manifestă intenții agresive; caracterizat printr-o atitudine plină de ură; dușmănos; verb reflexiv:ăjmaș. |
GRAMATICA cuvântului ostil? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ostil. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ostil poate fi: adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE ostil? Vezi cuvântul ostil desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ostil?[ os-til ] Se pare că cuvântul ostil are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ostil |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Aparat critic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
