 | as |
|
| Parafa [ pa-ra-fa ] VEZI SINONIME PENTRU parafa PE ESINONIME.COM definiția cuvântului parafa în mai multe dicționareDefinițiile pentru parafa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a parafa (forma la infinitiv) A parafa conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PARAFA: PARAFÁ, parafez, verb I. tranzitiv 1. A semna prin parafă (1), a întări un act prin semnătură cu parafă. ♦ specializare A pune o semnătură (prescurtată) pe proiectul unui tratat internațional prin împuterniciții statelor care l-au negociat ca dovadă a acordului părților asupra proiectului respectiv. 2. A aplica o parafă (1) pe fiecare foaie a unui registru; a sigila, a pecetlui cu ceară roșie legătura unui registru sau a unui dosar, ca să nu se poată scoate sau adăuga foi. – Din limba franceza parapher. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PARAFA: PARAFÁ, parafez, verb I. tranzitiv 1. A semna prin parafă (1), a întări un act prin semnătură cu parafă. ♦ specializare A pune o semnătură (prescurtată) pe proiectul unui tratat internațional prin împuterniciții statelor care l-au negociat ca dovadă a acordului părților asupra proiectului respectiv. 2. A aplica o parafă (1) pe fiecare foaie a unui registru; a sigila, a pecetlui cu ceară roșie legătura unui registru sau a unui dosar, ca să nu se poată scoate sau adăuga foi. – Din limba franceza parapher. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PARAFA: PARAFÁ, parafez, verb I. tranzitiv 1. A semna prin parafă (1), a întări un act prin semnătură cu parafă. (figurat) Istoria nu e pentru noi un capitol încheiat, parafat și sigilat cu peceți. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 161, 4/1. 2. A aplica o parafă (1) pe fiecare foaie de registru în parte; a sigila, a pecetlui cu ceară roșie cusătura unui registru sau a unui dosar ca să nu se poată scoate sau adăuga foi. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PARAFĂ: PARÁFĂ, parafe, substantiv feminin 1. Iscălitură prescurtată, iscălitură cu inițialele numelui și pronumelui; pecete cu o semnătură sau cu anumite inițiale. 2. Trăsătură de condei adăugată la o iscălitură spre a o deosebi de altele sau spre a o împodobi; prin extensie linie de ornament. Litere latine cursive fine și împodobite cu parafe. ODOBESCU, S. I 459. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PARAFĂ: PARÁFĂ, parafe, substantiv feminin 1. Ștampilă cu iscălitura sau cu numele cuiva (prescurtat sau cu inițiale); ștampilă a unei instituții. ♦ Iscălitură (prescurtată) pusă pe un act. 2. Trăsătură de condei adăugată la sfârșitul unei iscălituri pentru a o deosebi de altele sau pentru a o împodobi; prin extensie linie de ornament. – Din limba franceza paraphe. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PARAFĂ: PARÁFĂ, parafe, substantiv feminin 1. Ștampilă cu iscălitura sau cu numele cuiva (prescurtat sau cu inițiale); ștampilă a unei instituții. ♦ Iscălitură (prescurtată) pusă pe un act. 2. Trăsătură de condei adăugată la sfârșitul unei iscălituri pentru a o deosebi de altele sau pentru a o împodobi; prin extensie linie de ornament. – Din limba franceza paraphe. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PARAFĂ: PARÁFĂ parafae forme 1) Semnătură prescurtată. 2) Ștampilă pe care este imprimată semnătura sau inițialele cuiva. 3) Prelungire a semnăturii printr-o trăsătură de condei, care servește drept ornament. /<fr. parafe Forme diferite ale cuvantului parafa: parafae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PARAFĂ: PARÁFĂ substantiv feminin 1. Trăsătură sau trăsături cu care se termină de obicei o iscălitură. 2. Iscălitură, semnătură prescurtată; pecete cu semnătura cuiva. [< limba franceza paraphe]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PARAFA: PARAFÁ verb I. trecut A pune o parafă pe un act. ♦ A pecetlui un registru la sfârșit cu ceară roșie și sigiliu pentru a nu se putea scoate sau adăuga foi. [< limba franceza parapher]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PARAFĂ: PARÁFĂ substantiv feminin 1. trăsătură sau trăsături cu care se termină de obicei o iscălitură. 2. semnătură prescurtată; pecete cu semnătura cuiva. (< limba franceza paraphe) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PARAFA: PARAFÁ verb trecut a întări (un act, un tratat) prin semnătură cu parafă. • a pecetlui un registru la sfârșit cu ceară roșie și sigiliu. (< limba franceza parapher) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru parafă: *párafă forme, plural e (în franceză parafe și paraphe m., mlat. paráphus, latina parágraphus. vezi paragraf). Caracteristica uneĭ iscăliturĭ. vezi șah 2. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru parafă: parafă forme trăsătură adaosă la o semnătură spre a o deosebi de altele (= limba franceza paraphe). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru parafa: parafá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu paraféz, persoana a treia singular: el / ea și plural parafeáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru parafă: paráfă substantiv feminin, genitiv dativ articulat paráfei; plural paráfe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru parafă: parafă, parafe substantiv feminin (argoul lumii interlope) amprentă digitală. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru parafă: paráfă substantiv feminin, genitiv dativ articulat paráfei; plural paráfe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PARAFA: PARAFA verb (învechit) a scripisi. (A parafa un act.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru parafa: parafá (a parafa) verb, indicativ prezent 3 parafeáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PARAFA' PĂRĂDUÍTpărăduitórparaecleziárhparaetnologíePARAFÁPARAFÁREPARAFÁTPARAFÁZICPARAFAZÍE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL parafa Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului parafa dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PARÁFĂ parafae forme 1 Semnătură prescurtată. A parafa un act. A parafa un act. Parafá a parafa verb, indicativ prezent 3 parafeáză. |
GRAMATICA cuvântului parafa? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului parafa. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul parafa poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE parafa? Vezi cuvântul parafa desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul parafa?[ pa-ra-fa ] Se pare că cuvântul parafa are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL parafa |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A pune ceva la activul cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul parafa se conjugă: ei ele parafeáză
