 | as |
|
| Parlamentar [ par-la-men-tar ] VEZI SINONIME PENTRU parlamentar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului parlamentar în mai multe dicționareDefinițiile pentru parlamentar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PARLAMENTAR: PARLAMENTÁR2, -Ă, parlamentari, -e, adjectiv 1. Care ține de parlament, al parlamentului, de (sau din) parlament. Am mai identificat o persoană destul de inteligentă pentru a se lăsa convinsă. de sprijinul pe care îl poate aduce majorității parlamentare un element valoros. C. PETRESCU, A. 423. Auzim necontenit vorbindu-se de guvernul constituțional, de formele și uzanțele regimului parlamentar. KOGĂLNICEANU, S. A. 132. • Dezbateri parlamentare vezi dezbatere. Imunitate parlamentară vezi imunitate. ♦ (Despre o formă de stat) în care puterea este deținută de parlament. În Soviete, Lenin a văzut acea formă superioară de organizare politică menită să înlocuiască republica parlamentară și să îndeplinească sarcinile dictaturii proletariatului. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 4, 2/2. 2. (Rar) Conform uzanțelor din parlament, potrivit unei politețe rigide. Îngăduiți-mi, îi spuse căminarul, cu o afectare oarecum parlamentară, să nu fiu de această părere. CAMIL PETRESCU, O. I 305. Forme diferite ale cuvantului parlamentar: parlamentar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru parlamentar: *parlamentár, -ă adjectiv (în franceză parlementaire). De parlament, al parlamentuluĭ: tradițĭunĭ parlamentare, regim parlamentar. figurat Conform uzurilor parlamentare, convenient, politicos: cuvinte parlamentare. Propriŭ unuĭ parlamentar, unuĭ sol: steag parlamentar. Guvern parlamentar, aĭ căruĭ miniștri îs răspunzătorĭ înaintea parlamentuluĭ. S. m. Deputat orĭ senator: un parlamentar vechĭ. Sol, delegat trimes la dușman ca să propună ceva orĭ să ducă un răspuns. adverb În mod parlamentar, convenient: a vorbi parlamentar. Forme diferite ale cuvantului parlamentar: parlamentar-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PARLAMENTAR: PARLAMENTÁR, -Ă I. adjectiv 1. referitor la parlament. ♦ regim parlamentar = regim al unui stat în care guvernul răspunde pentru activitatea sa în fața parlamentului. 2. potrivit uzanțelor admise în parlament. 3. referitor la acțiunea de a parlamenta. II. substantiv masculin 1. membru al parlamentului. 2. persoană delegată, în timp de război, să ducă tratative de pace sau de armistițiu cu comandamentul inamic. (< limba franceza parlementaire, italiana parlamentario) Forme diferite ale cuvantului parlamentar: parlamentar-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PARLAMENTAR: PARLAMENTÁR1, -Ă, parlamentari, -e, adjectiv, substantiv masculin I. Adj. 1. Care ține de parlament, privitor la parlament; din parlament. ♦ (Despre o formă de stat) Cu parlament, bazat pe parlament. 2. Conform uzanțelor din parlament; prin extensie care este de o politețe rigidă; ceremonios, protocolar. II. S. m. Membru al unui parlament. – Din limba franceza parlementaire, italiana parlementario. Forme diferite ale cuvantului parlamentar: parlamentar-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PARLAMENTAR: PARLAMENTÁR1, -Ă, parlamentari, -e, adjectiv, substantiv masculin I. Adj. 1. Care ține de parlament, privitor la parlament; din parlament. ♦ (Despre o formă de stat) Cu parlament, bazat pe parlament. 2. Conform uzanțelor din parlament; prin extensie care este de o politețe rigidă; ceremonios, protocolar. II. S. m. Membru al unui parlament. – Din limba franceza parlementaire, italiana parlementario. Forme diferite ale cuvantului parlamentar: parlamentar-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PARLAMENTAR: PARLAMENTÁR1 parlamentară (parlamentari, parlamentare) 1) Care ține de parlament; propriu parlamentului. Dezbateri parlamentare. • Imunitate parlamentară privilegiu acordat membrilor unui organ legislativ de a nu putea fi arestați sau judecați fără consimțământul acestui organ. 2) Care are la bază un parlament. Republică parlamentară. /<fr. parlementaire, italiana parlementario Forme diferite ale cuvantului parlamentar: parlamentară Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PARLAMENTAR: PARLAMENTÁR 1, parlamentari, substantiv masculin 1. (În unele țări) Membru al parlamentului (deputat sau senator). 2. (Învechit) Persoană delegată (de una din părți) pentru a duce cu inamicul tratative de armistițiu, de pace; sol. Parlamentarul se duse. Asaltul începu. NEGRUZZI, S. I 173. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru parlamentar: parlamentar a. 1. ce ține de parlament: regim parlamentar; 2. figurat conform uzurilor parlamentare, convenabil: acest limbaj nu e parlamentar. ║ m. cel ce în timp de răsboiu se prezentă inimicului cu condițiuni de pace. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PARLAMENTAR: PARLAMENTÁR, -Ă adjectiv 1. Care aparține parlamentului, privitor la parlament, organizat pe baza unui parlament. 2. Potrivit uzanțelor admise în parlament. // substantiv masculin Membru al parlamentului. [conform limba franceza parlementaire]. Forme diferite ale cuvantului parlamentar: parlamentar-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PARLAMENTAR: PARLAMENTÁR2, -Ă, parlamentari, -e, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. Persoană delegată să ducă tratative. 2. Adj. Care ține de parlamentare, privitor la parlamentare. – Din limba franceza parlementaire, italiana parlamentario. Forme diferite ale cuvantului parlamentar: parlamentar-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PARLAMENTAR: PARLAMENTÁR2, -Ă, parlamentari, -e, substantiv masculin, adjectiv 1. S. m. Persoană delegată să ducă tratative. 2. Adj. Care ține de parlamentare, privitor la parlamentare. – Din limba franceza parlementaire, italiana parlamentario. Forme diferite ale cuvantului parlamentar: parlamentar-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PARLAMENTAR: PARLAMENTAR adjectiv, s. 1. adjectiv ceremonios, protocolar. (Stil, limbaj parlamentar.) 2. substantiv (învechit) solitor. (Au trimis un parlamentar în tabăra adversă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru parlamentar: parlamentár (de parlament, privitor la parlament) adjectiv masculin, substantiv masculin, plural parlamentári; forme singular parlamentáră, plural parlamentáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru parlamentar: !parlamentár adjectiv masculin, substantiv masculin, plural parlamentári; adjectiv feminin, substantiv feminin parlamentáră, plural parlamentáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PARLAMENTAR: PARLAMENTÁR2 parlamentari m. Membru al parlamentului. /<fr. parlementaire, italiana parlementario Forme diferite ale cuvantului parlamentar: parlamentari Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PARLAMENTAR' PÂRLĂLUÍREPÂRLĂLUÍTPARLAMÉNTPARLAMENTÁPARLAMENTÁRPARLAMENTÁREPARLAMENTARÍSMparlamentarízmparlamentéz |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PARLAMENTAR Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului parlamentar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PARLAMENTÁR1 parlamentară parlamentari, parlamentare 1 Care ține de parlament; propriu parlamentului. Dezbateri parlamentare. • Imunitate parlamentară privilegiu acordat membrilor unui organ legislativ de a nu putea fi arestați sau judecați fără consimțământul acestui organ. Republică parlamentară. Organ parlamentar. În unele state, parlamentar ul se numește congresman. Au trimis un parlamentar în tabăra adversă. Stil, limbaj parlamentar. Stil, limbaj parlamentar. Au trimis un parlamentar în tabăra adversă. PARLAMENTÁR2 parlamentari m. |
GRAMATICA cuvântului PARLAMENTAR? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului parlamentar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PARLAMENTAR poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE parlamentar? Vezi cuvântul parlamentar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul parlamentar?[ par-la-men-tar ] Se pare că cuvântul parlamentar are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL PARLAMENTAR Inţelegi mai uşor cuvântul parlamentar dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe♦ regim parlamentar = regim al unui stat în care guvernul răspunde pentru activitatea sa în fața parlamentului |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PARLAMENTAR |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala în doliu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La singular substantivul parlamentar are forma: parlamentáră
La plural substantivul parlamentar are forma: parlamentári
