 | as |
|
| Pian [ pi-an ] VEZI SINONIME PENTRU pian PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pian în mai multe dicționareDefinițiile pentru pian din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PIAN: PIÁN, piane, substantiv neutru 1. Instrument muzical format dintr-o cutie de rezonanță făcută din lemn, așezată orizontal pe 3 picioare, și dintr-o serie de coarde metalice care, fixate pe cadrul cutiei, vibrează prin apăsarea unor clape, putînd produce diferite sunet ( vezi clavir); (impropriu) pianină. Ședea la pian și cînta o mazurcă. DUMITRIU, N. 41. Ore întregi făceam game la pian... pînă cădeam de oboseală pe clape. CAMIL PETRESCU, T. II 96. Superbe note din pian, Ca o fanfară se revarsă. MACEDONSKI, O. I 69. • Pian automat sau cu manivelă = pian care cîntă în mod automat anumite melodii cu ajutorul curentului electric sau prin învîrtirea unei manivele. Se auzeau rîsete și arii romantice, cintate răgușit și alene la un pian cu manivelă. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre II 171. 2. Arta de a cînta la pian (1). Cînd eram mică am studiat mult pianul. CAMIL PETRESCU, T. II 96. O creștea, o învață franțuzește, pian, de toate. VLAHUȚĂ, O III 169. – Pronunțat: pi-an. – Variantă: piáno, pianouri (IONESCU-RION, C. 100, EMINESCU, N. 46, NEGRUZZI, S. I 75), substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PIAN: PIÁN (< germană, italiana , limba franceza ) substantiv neutru Instrument muzical format dintr-o cutie mare de rezonanță, cu claviatură și coarde metalice puse în vibrație prin lovirea cu niște ciocănele acționate de taste. Cuprinde șapte octave. P., în accepțiunea modernă, s-a impus prin instrumentul inventat de Bartolomeo Cristofori (1655-1732) și îmbunătățit de frații Gottfried (1683-1753) și Andreas Silbermann (1678-1734). În secolul 18-19 o succesiune de faimoși constructori – John Broadwood (1732-1812), Sébastien Erard (1752-1831), Karl Bechstein (1826-1900), Julius Ferdinand Blüthner (1824-1910), Heinrich Engelhard Steinway (1797-1871) și Torakasu Yamaha (1851-1916) – au contribuit la dezvoltarea calităților tehnice ale instrumentului. • Pian automat (sau cu manivelă) = pian care execută automat anumite melodii, cu ajutorul unui mecanism acționat electric sau prin învârtirea unei manivele. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PIAN: PIÁN, piane, substantiv neutru 1. Instrument muzical format dintr-o cutie mare de rezonanță așezată pe trei picioare și dintr-o serie de coarde metalice, care vibrează când sunt lovite de niște ciocănele acționate prin apăsarea unor clape; clavir, pianoforte. • Pian automat (sau electric) = pian acționat de un mecanism (alimentat la curentul electric), care execută automat anumite melodii înregistrate în prealabil pe niște suluri speciale de hârtie introduse în aparat. Pian cu manivelă = pian automat care funcționează prin învârtirea unei manivele. 2. Arta de a interpreta o compoziție muzicală la un pian (1). [Variante: (rar) piáno substantiv neutru] – Din germana Piano, limba franceza piano, italiana piano[forte]. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PIAN: PIÁN, piane, substantiv neutru 1. Instrument muzical format dintr-o cutie mare de rezonanță așezată pe trei picioare și dintr-o serie de coarde metalice, care vibrează când sunt lovite de niște ciocănele acționate prin apăsarea unor clape; clavir, pianoforte. • Pian automat (sau electric) = pian acționat de un mecanism (alimentat la curentul electric), care execută automat anumite melodii înregistrate în prealabil pe niște suluri speciale de hârtie introduse în aparat. Pian cu manivelă = pian automat care funcționează prin învârtirea unei manivele. 2. Arta de a interpreta o compoziție muzicală la un pian (1). [Variante: (rar) piáno substantiv neutru] – Din germana Piano, limba franceza piano, italiana piano[forte]. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PIAN: PIÁN piane n. 1) Instrument muzical de percuție constând dintr-o cutie mare de rezonanță (așezată pe trei picioare) și dintr-un sistem de coarde metalice dispuse orizontal, care produc sunete când sunt lovite de niște ciocănele, acționate cu ajutorul claviaturii. A acorda pianul. Concert de pian. 2) Arta de a cânta la acest instrument. Posedă pianul. /<germ. Piano, limba franceza , italiana piano Forme diferite ale cuvantului pian: piane Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PIAN: PIAN substantiv neutru Instrument muzical cu coarde și cu clape, la care se cântă prin apăsarea clapelor, care comandă niște ciocănele ce lovesc coardele; pianoforte. [pronume pian, plural -ne, variantă piano. / < germana Piano, limba franceza , italiana piano(forte)]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PIAN: PIÁN1 substantiv neutru instrument muzical dintr-o cutie mare de rezonanță suspendată pe trei picioare, cu claviatură și coarde metalice lovite cu ciocănele prin intermediul unor taste. (< germana Piano, italiana piano) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PIAN: PIÁN2 substantiv neutru boală tropicală, asemănătoare cu sifilisul, dar neveneriană, produsă de treponemă, manifestată prin leziuni cutanate sau viscerale cu aspect de fragă. (< limba franceza pian) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PIAN: PIAN substantiv (muzică) (astăzi rar) clavir, (italienism rar) pianoforte, (regional) poampă. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pian: pián substantiv neutru, plural piáne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pian: pián substantiv neutru, plural piáne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PIAN' PIAFÉRPIAGETPialeșPIAMÁTERPIÁNpiáncăpianínPIANÍNĂPianisimo |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pian Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pian dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PIÁN piane n. A acorda pianul. Concert de pian. Posedă pianul. |
GRAMATICA cuvântului pian? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pian. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pian poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pian? Vezi cuvântul pian desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pian?[ pi-an ] Se pare că cuvântul pian are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL pian Inţelegi mai uşor cuvântul pian dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Pian automat sau cu manivelă = pian care cîntă în mod automat anumite melodii cu ajutorul curentului electric sau prin învîrtirea unei manivele Automat sau cu manivelă = pian care execută automat anumite melodii, cu ajutorul unui mecanism acționat electric sau prin învârtirea unei manivele Pian automat sau electric = pian acționat de un mecanism alimentat la curentul electric, care execută automat anumite melodii înregistrate în prealabil pe niște suluri speciale de hârtie introduse în aparat Pian cu manivelă = pian automat care funcționează prin învârtirea unei manivele Pian automat sau electric = pian acționat de un mecanism alimentat la curentul electric, care execută automat anumite melodii înregistrate în prealabil pe niște suluri speciale de hârtie introduse în aparat Pian cu manivelă = pian automat care funcționează prin învârtirea unei manivele |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pian |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Popular; în expresie ce hram porți ori poartă sau ții ori ține??Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pian are forma: piáne
