 | as |
|
| Plutări [ plu-tă-ri ] VEZI SINONIME PENTRU plutări PE ESINONIME.COM definiția cuvântului plutari în mai multe dicționareDefinițiile pentru plutari din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a plutări (forma la infinitiv) A plutări conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLUTĂRI: PLUTĂRÍ, plutăresc, verb IV. intranzitiv 1. A merge cu pluta1 pe apă. 2. A transporta buștenii pe apă; a practica meseria de plutaș1. – Plută1 + sufix -ări. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLUTĂRI: PLUTĂRÍ, plutăresc, verb IV. intranzitiv 1. A merge cu pluta1 pe apă. 2. A transporta buștenii pe apă; a practica meseria de plutaș1. – Plută1 + sufix -ări. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLUTĂRI: PLUTĂRÍ, plutăresc, verb IV. intranzitiv A merge cu pluta pe apă (transportînd lemne). Să vînăm, să pescuim, să plutărim. GANE, N. II 34. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plutări: plutărí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele plutărésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea plutăreá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural plutăreáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plutări: plutărí (a plutari) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele plutărésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea plutăreá; conjunctiv prezent 3 să plutăreáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PLUTĂRI: PLUTĂRI verb (regional) a plutăși. (plutari pe Bistrița.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PLUTARI' PLÚTĂplútă-fárPLUTÁRPlutarcPLUTĂRÍPLUTĂRÍEPLUTĂRÍTPLUTÁȘplutășésc |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PLUTĂRI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plutări dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Plutărí a plutĂri verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele plutărésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea plutăreá; conjunctiv prezent 3 să plutăreáscă. PlutĂri pe Bistrița. PlutĂri pe Bistrița. |
GRAMATICA cuvântului PLUTĂRI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plutări. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PLUTĂRI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE plutări? Vezi cuvântul plutări desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plutări?[ plu-tă-ri ] Se pare că cuvântul plutări are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PLUTĂRI |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Carne din carnea cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
