 | as |
|
| Porumb [ po-rumb ] VEZI SINONIME PENTRU porumb PE ESINONIME.COM definiția cuvântului porumb în mai multe dicționareDefinițiile pentru porumb din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PORUMB: PORÚMB (latina palumbus) substantiv masculin, adjectiv 1. S. m. Plantă anuală din familia gramineelor, originară din America Centrală, unde era cultivată cu 2.000 de ani î. Hr.; adus în Europa din prima expediție a lui Columb (1493), a fost cultivat mai întâi în Spania, apoi s-a extins și în alte țări. În România a fost adus în secolul 17. Are tulpini puternice, înalte până la 3 m, frunze mari, liniare, inflorescența masculă un panicul terminal, iar inflorescența femelă un spic cu axul îngroșat, la subsuoara unei frunze (Zea mays); (regional) păpușoi, cucuruz, mălai. Este una dintre cele mai importante cereale, cultivată pe toate continentele în zone temperate și în ținuturi muntoase din zona caldă (unde s-a extins mult în timpul din urmă, îndeosebi în Africa, înlocuind meiul); vechile soiuri cultivate au fost înlocuite cu hibrizi, mult mai productivi. În România se cultivă aproape în toate regiunile, dar pe suprafețe mai mari în Bărăgan, Câmpia Banato-Crișană și Pod. Moldovei. Are utilizări multiple în alimentația omului, ca furaj pentru animale și ca materie primă în industria alcoolului, a uleiurilor etc. Boabele de porumb conțin substanțe proteice, vitamine, amidon, grăsimi etc.; frunzele și tulpinile în stare verde au o valoare nutritivă ridicată, fiind folosite ca nutreț. Mătasea de porumb (stilurile și stigmatele gineceelor) are utilizare în medicina umană și veterinară. Făina de porumb (mălaiul) acționează ca antiinflamator, calmant, energizant, hemostatic etc., iar mămăliga preparată din ea este un aliment nutritiv. Cel mai mare producător mondial este S.U.A. (251,85 termen militar t, 2000). ♦ Știuletele împreună cu boabele de pe el; boabele desprinse de pe știulete. 2. Adj. De culoare cenușie-sură. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PORUMB: PORÚMB 2, (1, 2) porumbi, substantiv masculin, (3) porumbari, substantiv neutru 1. Plantă de cultură din familia gramineelor, cu tulpina înaltă și groasă, cu frunzele lungi și ascuțite la vîrf, cu un spic în vîrful tulpinii; la subsuoara frunzelor de mijloc apar știuleți pe care cresc boabe, din a căror făină se face mămăliga; se cultivă pe suprafețe întinse ca plantă alimentară, industrială și furajeră (Zea mays); (Moldova) păpușoi, (Transilvania, Bucovina) mălai, cucuruz. Un răsuflet de vînt se strecoară umed, tremură frunza porumbului cu unfîșiit sonor. C. PETRESCU, S. 245. Găinile... ciocănesc cu pliscul lor tare tabla de fier a punții, culegînd boabele de porumb ce cad din saci. BART, E. 331. • Porumb mocănesc vezi mocănesc. 2. (La sg., adesea cu sens colectiv) Rodul plantei descrise mai sus; știuleții împreună cu boabele de pe ei; boabele desprinse de pe știulete. Am adus acasă, unul cîte unul, sacii cu grîu, cu porumb. STANCU, despre 100. Fără boi, nu pot căra porumbul de pe cîmp. BOGZA, C. O. 363. • Expresia: A lua (cuiva) porumbul de pe foc = a dejuca (cuiva) un plan, a-i face (cuiva) o festă. Fu silit să înghiță gălușca, aflînd că zeul zeilor îi luase porumbul de pe foc. ISPIRESCU, U. 16. 3. (La sg., cu sens colectiv, sau la plural ) Semănături de porumb (1); porumbiște. Rămîne porumbul nesăpat de-al doilea, REBREANU, I. 23. Porumburile erau culese, strujenii rămași pe cîmp cu foile lor galbene și ruginite răsfrîngeau în aer... o lumină dulce, aurie. ANGHEL-IOSIF, C. L. 23. Si era un vuiet jalnic prin porumburile coapte. COȘBUC, P. I 317. Forme diferite ale cuvantului porumb: porumb1 Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PORUMB: PORÚMB, -Ă, (I 1, 2, II) porumbi, substantiv masculin, (III) porumbi, -e, adjectiv, (I 3) porumburi, substantiv neutru I. 1. S. m. Plantă din familia gramineelor, cu tulpina înaltă, puternică și groasă, cu frunzele lungi și ascuțite la vârf și cu inflorescența un spic sau un panicul, cultivată ca plantă alimentară, industrială și furajeră; păpușoi, cucuruz, mălai (Zea mays). 2. S. m. Știuletele de porumb (I 1), împreună cu boabele de pe el; boabele desprinse de pe știulete. • Expresia: A lua (cuiva) porumbul de pe foc = a dejuca planurile (cuiva), a-i face (cuiva) o festă. 3. substantiv neutru Semănătură, lan de porumb (I 1); porumbiște. II. S. m. (popular) Porumbel (I 1). III. Adj. (popular) De culoare cenușie-albăstruie; (despre animale și păsări) care are părul, lâna, penele de culoare cenușie-albăstruie; porumbel (I 1). – latina palumbus. Forme diferite ale cuvantului porumb: porumb-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PORUMB: PORÚMB, -Ă, (I 1, 2, II) porumbi, substantiv masculin, (III) porumbi, -e, adjectiv, (I 3) porumburi, substantiv neutru I. 1. S. m. Plantă anuală din familia gramineelor, cu tulpina înaltă, puternică și groasă, cu frunzele mari, liniare și cu inflorescența un spic sau un panicul, cultivată ca plantă alimentară, industrială și furajeră; păpușoi, cucuruz, mălai (Zea mays). 2. S. m. Știuletele de porumb (I 1), împreună cu boabele de pe el; boabele desprinse de pe știulete. • Expresia: A lua (cuiva) porumbul de pe foc = a dejuca planurile (cuiva), a-i juca (cuiva) o festă. 3. substantiv neutru Semănătură, lan de porumb (I 1); porumbiște. II. S. m. (popular) Porumbel (I 1). III. Adj. (popular) De culoare cenușie-albăstruie; (despre animale și păsări) care are părul, lâna, penele de culoare cenușie-albăstruie; porumbel (I 1). – latina palumbus. Forme diferite ale cuvantului porumb: porumb-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru porumb: porumb m. gen de graminee cu cotorul înalt și spicele mari: grăunțele-i procură un nutriment și cu frunzele-i uscate se umplu saltele (Zea mays). Porumbul, numit în Moldova păpușoiu și în trecut cucuruz, e originar din America, de unde a fost introdus în Europa în secolul al XVI-lea: din Turcia fu adus în Muntenia pe la finele secolului XVII-lea sub Șerban Cantacuzino (1678-1688), iar în Moldova la 1716 sub Nic. Mavrocordat. Porumbul intră în alimentațiunea țăranului sub formele următoare: mămăligă, terciu, mălaiu, păsat și porumb fiert sau copt. Numeroase varietăți: cincantin, hangan, scorumnic, tătăresc, turcesc, etc. ( vezi aceste vorbe). [Inflorescența plantei a fost comparată cu o păpușă (de unde sinonimul Moldova păpușoiu), iar mătasea-i roșiatică cu colorațiunea pasării omonime]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru porumb: 1) porúmb m. (latina pălŭmbus, porumb sălbatic, care e o formă oscică îld. cŏlŭmbus, porumb; italiana palombo, spaniolă palomo, pg. pombo. vezi hulub). Moldova sud. O pasăre domestică cu zbor foarte ușor și care trăĭește și în stare sălbatică. (Există o mulțime de felurĭ de porumbĭ: guțanĭ, califarĭ, misirliĭ, motațĭ, învîrtitorĭ și alțiĭ. Eĭ trăĭesc păreche, ca și turturelele, și-s considerațĭ ca simbolu fidelitățiĭ conjugale. În armată îs întrebuințațĭ la dus informațiunĭ la marĭ depărtărĭ. În Muntenia se numește porumbĭel, în Moldova nord hulub, în Olt. golumb, în Banat golîmb). Muntenia (pin abuz la forma coceanuluĭ, ca și limba bulgară gŭlybĭ). Popușoĭ, o plantă ( vezi popușoĭ). – Și porîmb pe alocurea. vezi guguștĭuc. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PORUMB: PORUMB s. 1. (botanică; Zea mays) (regional) călambuc, ciolomadă, cocenași (la plural), colibaș, cucoriță, cucuruz, gîrnișor, mălai, păpușă, păpușoi, tenchi, (învechit) mais. 2. porumbiște, (regional) cucuruzaștină, cucuruze (la plural), cucuruziște, mălaie (la plural), mălăină, mălăiște, mălăiștină, păpușoi, păpușoiște, păpușoiștină, tenchiște, (Banat și Olt.) ponov. (S-a ascuns în porumb.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PORUMB: PORÚMB 3, -Ă, porumbi, -e, adjectiv De culoare cenușiu-albăstruie. Acel bărbat înalt, bine legal și cu mustața porumbă, nu vorbise pînă în acea clipă cu oamenii din partea, locului. SADOVEANU, N. P. 9. Avea și el o păreche de boi, dar colea: porumbi la păr, tineri, nalți de trup. CREANGĂ, P. 37. Să mă duc la Cîmpulung, Să-mi aleg un cal porumb. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 506. Forme diferite ale cuvantului porumb: porumb-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PORUMB: PORÚMB 1, porumbi, substantiv masculin Porumbel. Ce zarvă e în lumea porumbilor în zori, Și cîtă bucurie în jurul casei voastre! ANGHEL, P. 87. Niște curci îmbătrînite... Privind cu pizmuite A porumbilor iubire. ALECSANDRI, P. I 206. Amîndoi ne potrivim... Și la ochi și la uitat, Ca doi porumbi la zburat. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 49. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PORUMB: PORÚMB2 porumbi m. 1) Plantă erbacee cerealieră, cu tulpina înaltă și viguroasă, cu frunze lungi, cu flori grupate în inflorescențe spiciforme și cu fructe în formă de știuleți. 2) Știuletele nedezghiocat al acestei plante. 3) la plural Cantitate oarecare de grăunțe dezghiocate de pe știuleți. /<lat. porumbus Forme diferite ale cuvantului porumb: porumbi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru porumb: 3) porúmb, -ă adjectiv (despre porumb 1, pin abuz. la coloare). Cenușiŭ deschis, vorbind de coloarea păruluĭ boilor (rar de a cailor): ceĭ maĭ mulțĭ boĭ îs porumbĭ la păr. – Și porîmb: verb reflexiv:e-un porîmb cu coarnele scurte (CL. 1912, 6, 607). În Moldova accentuat și pórumb. vezi corb și graur. Forme diferite ale cuvantului porumb: porumb-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru PORUMB: PORUMB substantiv 1. (17 B I 177); -escu, (Drj XVa); -u, vezi (Sur X); -ul (Sd XII), Stanciul, 1658 (D Buc). 2. Porumbelu act. 3. Porumbiță, mold., 1626 (Glos). 4. Porumboiu act. 5. Porumbiu, Ioan, mold. (Grd 42). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru porumb: 2) porúmb m. (despre porumb 1 pin aluz. la coloarea vînată a penelor luĭ). Muntenia Moldova sud. Porumbrel, tîrn, un fel de prun mic și spinos (prunus spinosa). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru porumb: porumb a. cu părul suriu sau vinețiu (vorbind de vite): o păreche de boi porumbi la păr Hristos [literar ca gușa porumbului]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PORUMB: PORÚMB1 porumbă (porumbi, porumbe) popular Care este de culoare cenușie-albăstruie. /<lat. porumbus Forme diferite ale cuvantului porumb: porumbă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru porumb: porúmb1 (popular) adjectiv masculin, plural porúmbi; forme porúmbă, plural porúmbe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru porumb: porúmb adjectiv masculin, plural porúmbi; forme singular porúmbă, plural porúmbe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru porumb: porúmb (plantă, știulete, pasăre) substantiv masculin, plural porúmbi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru porumb: porúmb2 (plantă, știulete, pasăre) substantiv masculin, plural porúmbi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PORUMB: PORÚMB3 porumbi m. popular vezi PORUMBEL. /<lat. porumbus Forme diferite ale cuvantului porumb: porumbi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru porumb: porúmb (semănătură, lan) substantiv neutru, plural porúmburi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru porumb: porúmb3 (semănătură, lan) substantiv neutru, plural porúmburi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PORUMB: PORÚMB substantiv verbal porumbar, porumbel, știulete. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru porumb: porumb substantiv verbal PORUMBAR. PORUMBEL. ȘTIULETE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru porumb: porumb m. Zool. porumbel. [latina PALUMBUS]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'PORUMB' PORTVIZÍTPORUBINPORÚCICPorudlăPORÚMBPORÚMBĂPORUMBÁCporumbăcélPORUMBÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL porumb Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului porumb dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii S-a ascuns în porumb. PORÚMB2 porumbi m. PORÚMB1 porumbă porumbi, porumbe popular Care este de culoare cenușie-albăstruie. PORÚMB3 porumbi m. |
GRAMATICA cuvântului porumb? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului porumb. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul porumb poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE porumb? Vezi cuvântul porumb desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul porumb?[ po-rumb ] Se pare că cuvântul porumb are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL porumb Inţelegi mai uşor cuvântul porumb dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A lua cuiva porumbul de pe foc = a dejuca cuiva un plan, a-i face cuiva o festă A lua cuiva porumbul de pe foc = a dejuca planurile cuiva, a-i face cuiva o festă A lua cuiva porumbul de pe foc = a dejuca planurile cuiva, a-i juca cuiva o festă Botanică porumb măselat vezi porumb românesc; porumb românesc = porumb măselat |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL porumb |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cuvă de ulei?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul porumb are forma: porúmbi
