eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție predispune


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Predispune [ pre-dis-pu-ne ]
VEZI SINONIME PENTRU predispune PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului predispune în mai multe dicționare

Definițiile pentru predispune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a predispune
Verbul: a predispune (forma la infinitiv)
A predispune conjugat la timpul prezent:
  • eu predispun
  • tu predispui
  • el ea predispune
  • noi predispunem
  • voi predispuneți
  • ei ele predispun
VEZI VERBUL a predispune CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PREDISPUNE:
PREDISPÚNE, predispún, verb

III. tranzitiv

1. A crea cuiva o anumită dispoziție, stare de spirit, a dispune la ceva.

2. (medicină) A face să aibă o deosebită sensibilitate sau receptivitate față de anumite boli.

– Din limba franceza prédisposer (după dispune).

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PREDISPUNE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PREDISPUNE:
PREDISPÚNE, predispún, verb

III. tranzitiv

1. A crea cuiva o anumită dispoziție, stare de spirit, a dispune la ceva.

2. (medicină) A face să aibă o deosebită sensibilitate sau receptivitate față de anumite boli.

– Din limba franceza prédisposer (după dispune).

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PREDISPUNE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PREDISPUNE:
PREDISPÚNE verb intr., trecut

1. a crea, a pregăti o anumită stare de spirit, a dispune la ceva.

2. a determina o sensibilitate deosebită față de anumite boli. (după limba franceza prédisposer)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

PREDISPUNE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PREDISPUNE:
PREDISPÚNE, predispún, verb

III. tranzitivA crea o anumită stare sufletească sau o anumită dispoziție, a dispune la ceva. Toamna predispune pe unii oameni la melancolie.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

predispune
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru predispune:
predispúne (a predispune) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele predispún, persoana a doua singular: tu predispúi, persoana întâi plural: noi predispúnem; conjunctiv prezent 3 să predispúnă; gerunziu predispunấnd; participiu predispús
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

predispune
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru predispune:
predispune vezi

1. a dispune dinainte, a înclina la: nesocotința sa îl predispunea la toate extravaganțele;

2. medicină a dispune treptat la venirea unei boale.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PREDISPUNE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PREDISPUNE:
PREDISPÚNE verb

III. intr., trecut A crea, a pregăti o anumită stare de spirit, a dispune la ceva. [P.i. predispún, conjuncție -nă. / conform limba franceza prédisposer].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

PREDISPUNE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PREDISPUNE:
PREDISPUNE verb (învechit) a supune. (E predispune la obezitate.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

predispune
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru predispune:
predispúne verb → dispune
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'PREDISPUNE'
PREDISPOZÁNTPREDISPOZÍȚIEPREDISPOZIȚIÚNEpredispúnPREDISPÚNEPREDISPÚNEREPREDISPÚSPREDITÉCIPRÉDIU

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL predispune
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului predispune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Predispúne a predispune verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele predispún, persoana a doua singular: tu predispúi, persoana întâi plural: noi predispúnem; conjunctiv prezent 3 să predispúnă; gerunziu predispunấnd; participiu predispús.
E predispune la obezitate.
E predispune la obezitate.

GRAMATICA cuvântului predispune?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului predispune.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul predispune poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE predispune?
    Vezi cuvântul predispune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul predispune?
    [ pre-dis-pu-ne ]
    Se pare că cuvântul predispune are patru silabe

    © 2024 qDictionar.com


    SINONIME PENTRU CUVÂNTUL predispune

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: A dori sau a ura cuiva succes?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    a termina ceva cu succes; a izbuti
    proprietate a unor roci metamorfice ex
    a-i dori cuiva noroc într-o întreprindere
    suspensie apoasă, stabilă, din polimeri de tip vinilic, folosit în pictură
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app