 | as |
|
| Prerogativă [ pre-ro-ga-ti-vă ] VEZI SINONIME PENTRU prerogativă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului prerogativa în mai multe dicționareDefinițiile pentru prerogativa din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PREROGATIVĂ: PREROGATÍVĂ, prerogative, substantiv feminin Drept deosebit acordat prin uz sau prin lege unui demnitar. vezi privilegiu. Legalmente, arhiducele nu are prerogative împărătești. VORNIC, P. 110. Cu a mea prerogativă ce Carol Quint mi-a dat, Azi te numesc al Curții poet laureat. ALECSANDRI, T. II 155. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru prerogativă: *prerogatívă forme, plural e (latina prae-rogativa, despre práe-rogo, -rogáre, a cere cel dintîĭ. vezi rog). La vechiĭ Romanĭ, tribu saŭ centuria care vota întîĭ. Privilegiu eĭ. Azĭ, drept, privilegiŭ: diplomele acordă prerogative stabilite pin lege. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PREROGATIVĂ: PREROGATÍVĂ substantiv feminin 1. Centurie care își dădea prima votul în condițiile din vechea Romă. 2. Autoritate, privilegiu, avantaj acordat cuiva prin lege sau prin uz. [< limba franceza prérogative, conform latina praerogativa]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PREROGATIVĂ: PREROGATÍVĂ, prerogative, substantiv feminin Împuternicire, privilegiu acordat în exclusivitate șefului unui stat sau unui demnitar. – Din limba franceza prérogative, latina praerogativa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PREROGATIVĂ: PREROGATÍVĂ, prerogative, substantiv feminin Împuternicire, privilegiu acordat în exclusivitate șefului unui stat sau unui demnitar. – Din limba franceza prérogative, latina praerogativa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru prerogativă: prerogativă forme 1. privilegiu excluziv unor funcțiuni sau demnități; 2. facultate particulară: cuvântul e prerogativa omului. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PREROGATIVĂ: PREROGATÍVĂ prerogativae forme Privilegiu acordat în exclusivitate unui organ de stat sau unei persoane oficiale. /<fr. prérogative Forme diferite ale cuvantului prerogativa: prerogativae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PREROGATIVĂ: PREROGATÍVĂ substantiv feminin privilegiu, avantaj acordat cuiva prin lege sau prin uz. (< limba franceza prérogative, latina praerogativa) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PREROGATIVĂ: PREROGATIVĂ substantiv privilegiu, (învechit) pronomion. (prerogativa unui demnitar.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prerogativă: prerogatívă substantiv feminin, genitiv dativ articulat prerogatívei; plural prerogatíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prerogativă: prerogatívă substantiv feminin, genitiv dativ articulat prerogatívei; plural prerogatíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PREROGATIVA' preriálPRERÍEPRERIILORpreroditórPREROGATÍVĂPREROMÁNPREROMÁNTICPREROMANTÍSMPRERÚMPE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL prerogativă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prerogativă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PREROGATÍVĂ prerogativăe forme Privilegiu acordat în exclusivitate unui organ de stat sau unei persoane oficiale. Prerogativă unui demnitar. Prerogativă unui demnitar. |
GRAMATICA cuvântului prerogativă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prerogativă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul prerogativă poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE prerogativă? Vezi cuvântul prerogativă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prerogativă?[ pre-ro-ga-ti-vă ] Se pare că cuvântul prerogativă are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL prerogativă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da bir cu fugiții?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul prerogativă are forma: prerogatíve
