eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție primar


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Primar [ pri-mar ]
VEZI SINONIME PENTRU primar PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului primar în mai multe dicționare

Definițiile pentru primar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMÁR, -Ă, primari, -e, adjectiv, substantiv masculin

I. Adj.

1. Inițial, primordial, originar; prin extensie de prim grad, de primă importanță, de bază.
       • Învățământ primar = formă de învățământ cu caracter obligatoriu, în care se predau elementele de bază ale celor mai importante discipline și care constituie primele patru clase ale școlii generale. Clasă primară (și substantivat, forme) = clasă din cursul primar. Școală primară (și substantivat, forme) = școală de învățământ primar; curs primar; clădire în care se preda această formă de învățământ. Văr primar (sau vară primară) = grad de rudenie între copiii mai multor frați și surori; persoană care se află cu alta într-un asemenea grad de rudenie. (geologie) Era primară = era paleozoică. Medic primar = grad în ierarhia cadrelor medicale, superior medicului specialist, care se obține în urma unui concurs; persoană care are acest grad.
♦ Simplu, rudimentar, elementar; prin extensie neevoluat.
♦ (Despre cuvinte) Care provine direct din rădăcină și care servește ca element de bază pentru formarea altor cuvinte; primitiv.

2. (Despre elemente și compuși chimici) Care are o singură valență satisfăcută de un anumit element sau radical.

II. S. m. Șeful unei administrații municipale, orășenești, comunale, cu atribuții administrative. [Variante: (popular, II) primáre substantiv masculin]

– Din latina primarius. conform limba franceza primaire, maire.
Forme diferite ale cuvantului primar: primar-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PRIMAR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMÁR, -Ă, primari, -e, adjectiv, substantiv masculin

I. Adj.

1. Inițial, primordial, originar; prin extensie de prim grad, de primă importanță, de bază.
       • Învățământ primar = formă de învățământ cu caracter obligatoriu, în care se predau elementele de bază ale celor mai importante discipline și care constituie primele patru clase ale școlii generale. Clasă primară (și substantivat, forme) = clasă din cursul primar. Școală primară (și substantivat, forme) = școală de învățământ primar; curs primar; clădire în care se preda această formă de învățământ. Văr primar (sau vară primară) = grad de rudenie între copiii mai multor frați și surori; persoană care se află cu alta într-un asemenea grad de rudenie. (geologie) Era primară = era paleozoică. Medic primar = grad în ierarhia cadrelor medicale, superior medicului specialist, care se obține în urma unui concurs; persoană care are acest grad.
♦ Simplu, rudimentar, elementar; prin extensie neevoluat.
♦ (Despre cuvinte) Care provine direct din rădăcină și care servește ca element de bază pentru formarea altor cuvinte; primitiv.

2. (Despre elemente și compuși chimici) Care are o singură valență satisfăcută de un anumit element sau radical.

II. S. m. Reprezentant al conducerii centrale în orașe și comune, cu atribuții administrative. [Variante: (II, popular) primáre substantiv masculin]

– Din latina primarius. conform limba franceza primaire, maire.
Forme diferite ale cuvantului primar: primar-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PRIMAR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMÁR2, -Ă, primari, -e, adjectiv

1. Începător, inițial, primordial, originar; prin extensie de prim grad, de bază. Negura de apă îi închidea de pretutindeni ținîndu-i pe loc ca să frămînte un pămînt descompus în elementele-i primare. SADOVEANU, Z. C. 191. Cînd omul se-ndoiește de un princip primar, Nimica nu mai crede, căci nu mai înțelege Nimic aici în lume: aceasta e o lege. BOLINTINEANU, O. 154.
       • (Ieșit din uz) Învățămînt primar, școală primară (sau clase primare) = învățămînt elementar. Acolo și-a făcut el cele patru clase primare. VLAHUȚĂ, O. A. III 20.
♦ (Rar) Simplist. Situația este... mai complicată decît se judecă în mod primar de către lume. CAMIL PETRESCU, U. N. 111.

2. (geologie; în expresie) Era primară = era paleozoică. Terenuri primare = terenuri formate în timpul erei primare.

3. (În expresie, ieșit din uz) Medic primar = medic șef al unui spital, al unui oraș sau (în trecut) al unui județ.
♦ (În expresie) Văr primar (sau vară primară) = grad de rudenie între copiii mai multor frați și surori.
Forme diferite ale cuvantului primar: primar-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PRIMAR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMÁR, -Ă

I. adjectiv

1. inițial, de la început, originar; primordial, principal. (prin extensie) de primul grad, de bază.
♦ învățământ primar = formă de învățământ, cu caracter obligatoriu, în care se predau noțiunile elementare ale principalelor discipline; eră primară = paleozoic; medic primar = medic care, prin concurs, a devenit superior medicului specialist.
       • simplu, rudimentar, simplist.
       • (despre cuvinte) primitiv (I,

4) o (economie) sector primar = ansamblu de activități economice producător de materii prime (agricultura și industriile extractive).
       • (medicină; despre simptome) care apare în prima fază a unei boli.

2. care se manifestă brutal; care dovedește lipsă de cultură, de rafinament.

3. (despre elemente și compuși chimici) cu o singură valență satisfăcută de un anumit element sau radical.

II. substantiv masculin reprezentant ales, cu atribuții administrative în orașe și comune. (< latina primarius, limba franceza primaire)
Forme diferite ale cuvantului primar: primar-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

primar
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru primar:
primár (primáră), adjectiv –

1. În expresia: văr primar. –

2. (S. m.) Reprezentant al conducerii centrale în orașe și comune. –

3. (S. m., argotic) Client care nu dă bacșiș.

– Mr. (ver) primar. latina prῑmārius (Pușcariu 1385; Candrea-Dens., 1446; REW 6749), conform vezi italiana primaio. Cuvînt moștenit cu primul sens, cu al doilea a fost impus de instituție, în 1874, și se sprijină pe limba franceza maire.

– derivat primăreasă, substantiv feminin (nevastă de primar, primăriță); primărie, substantiv feminin (localul, sediul unde lucrează primarul); primariat, substantiv feminin (slujbă de primar).
Forme diferite ale cuvantului primar: primáră

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

PRIMAR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMÁR1, primari, substantiv masculin (În vechea organizare administrativă) Șeful unei administrații comunale. Era primar unu Jipa ș-apoi mi-a luat biru de două ori. SADOVEANU, O. V 533. Primarul... caută să-și păstreze demnitatea. REBREANU,

I.

13. Primaru, în pragul ușii, li spuse în adevăr că boieru o să vie azi de la Galați. BUJOR, S. 113.

– Variantă: (popular) primare (DUMITRIU, B. forme 19, GALAN, B. I 49, SADOVEANU, M. C. 137) substantiv masculin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PRIMAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMÁR1 primară (primari, primare)

1) Care constituie un început; care caracterizează un început; inițial; primordial; începător. Etapă primară.
       • Școală primară școală începătoare. Văr primar, vară primară a) grad de rudenie stabilit între copiii fraților sau ai surorilor; b) persoană aflată în acest grad de rudenie.

2) Care se prezintă simplu de tot; rudimentar. /<lat. primarius
Forme diferite ale cuvantului primar: primară

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PRIMAR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMÁR, -Ă adjectiv De la început, originar; (prin extensie) prim, principal, de primul grad.
♦ (geologie) Eră primară (și substantiv neutru) = paleozoic; terenuri primare = terenuri formate în era primară.
♦ primordial, de bază.
♦ Simplist. [< limba franceza primaire, conform latina primarius, italiana primario].
Forme diferite ale cuvantului primar: primar-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

PRIMAR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMAR substantiv (regional) antist, (Transilvania, Maramures și Banat) birău, (Transilvania, Banat și Olt.) chinez, (Transilvania și Banat) jude, (învechit) județ, procator, vătăman, vornic, (învechit, prin Transilvania) jurat, (rusism învechit) starșină. (primar al satului.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PRIMAR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMAR adjectiv

1. inițial, originar, prim, primordial. (Fondul primar al caracterului său.)

2. primitiv. (Forma primar a unui cuvânt.)

3. elementar. (Curs, invățămînt primar.)

4. elementar, rudimentar, simplu. (Noțiuni primar asupra...)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PRIMAR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMÁR substantiv masculin Șeful unei administrații comunale.
♦ Președintele comitetului executiv al unui consiliu popular. [< latina primarius, după limba franceza maire].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

PRIMAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMÁR2 primari m. Conducător administrativ al unui oraș, al unei comune sau al unui sat. /<lat. primarius
Forme diferite ale cuvantului primar: primari

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

primar
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru primar:
primar, primari substantiv masculin

1. (argoul lumii interlope) deținut aflat la prima condamnare.

2. (friz.) client care nu dă bacșiș.

Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

PRIMAR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMÁR adjectiv

1. vezi originar.

2. vezi primitiv.

3. vezi elementar.

4. vezi elementar.

Definiție sursă: Dicționar de sinonime

primar
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru primar:
primár adjectiv masculin, substantiv masculin, plural primári; forme singular primáră, plural primáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

primar
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru primar:
primár adjectiv masculin, substantiv masculin, plural primári; adjectiv feminin primáră, plural primáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

PRIMAR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PRIMAR:
PRIMÁR substantiv, adjectiv verbal paleozoic.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

primar
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru primar:
primar substantiv, adjectiv verbal PALEOZOIC.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

Primar
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Primar:
Primar ≠ secundar
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'PRIMAR'
PRIMADÓNĂPRIMÁJprimánprimaquinaPRIMÁRPRIMÁREPRIMĂREÁSĂPRIMARIÁTPRIMĂRÍE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Primar
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului primar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PRIMÁR1 primară primari, primare 1 Care constituie un început; care caracterizează un început; inițial; primordial; începător.
Etapă primară.
       • Școală primară școală începătoare.
Văr primar, vară primară a grad de rudenie stabilit între copiii fraților sau ai surorilor; b persoană aflată în acest grad de rudenie.
Primar al satului.
Primar al satului.
Fondul primar al caracterului său.
Forma primar a unui cuvânt.
Curs, invățămînt primar.
Noțiuni primar asupra.
PRIMÁR2 primari m.

GRAMATICA cuvântului Primar?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului primar.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Primar poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Primar sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • single icon La singular substantivul primar are forma: primáră
  • group icon La plural substantivul primar are forma: primári

CUM DESPART ÎN SILABE primar?
Vezi cuvântul primar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul primar?
[ pri-mar ]
Se pare că cuvântul primar are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Primar
Inţelegi mai uşor cuvântul primar dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Învățământ primar = formă de învățământ cu caracter obligatoriu, în care se predau elementele de bază ale celor mai importante discipline și care constituie primele patru clase ale școlii generale
Clasă primară și substantivat, forme = clasă din cursul primar
Școală primară și substantivat, forme = școală de învățământ primar; curs primar; clădire în care se preda această formă de învățământ
Văr primar sau vară primară = grad de rudenie între copiii mai multor frați și surori; persoană care se află cu alta într-un asemenea grad de rudenie
Geologie Era primară = era paleozoică
Medic primar = grad în ierarhia cadrelor medicale, superior medicului specialist, care se obține în urma unui concurs; persoană care are acest grad
Învățământ primar = formă de învățământ cu caracter obligatoriu, în care se predau elementele de bază ale celor mai importante discipline și care constituie primele patru clase ale școlii generale
Clasă primară și substantivat, forme = clasă din cursul primar
Școală primară și substantivat, forme = școală de învățământ primar; curs primar; clădire în care se preda această formă de învățământ
Văr primar sau vară primară = grad de rudenie între copiii mai multor frați și surori; persoană care se află cu alta într-un asemenea grad de rudenie
Geologie Era primară = era paleozoică
Medic primar = grad în ierarhia cadrelor medicale, superior medicului specialist, care se obține în urma unui concurs; persoană care are acest grad
Ieșit din uz Învățămînt primar, școală primară sau clase primare = învățămînt elementar
Geologie; în expresie Era primară = era paleozoică
Terenuri primare = terenuri formate în timpul erei primare
În expresie, ieșit din uz Medic primar = medic șef al unui spital, al unui oraș sau în trecut al unui județ
♦ În expresie Văr primar sau vară primară = grad de rudenie între copiii mai multor frați și surori
♦ învățământ primar = formă de învățământ, cu caracter obligatoriu, în care se predau noțiunile elementare ale principalelor discipline; eră primară = paleozoic; medic primar = medic care, prin concurs, a devenit superior medicului specialist
despre cuvinte primitiv I, 4 o economie sector primar = ansamblu de activități economice producător de materii prime agricultura și industriile extractive
♦ geologie Eră primară și substantiv neutru = paleozoic; terenuri primare = terenuri formate în era primară

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Primar

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Pe inima goală?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
de exemplu, bunăoară, cum ar fi
a a ține un discurs, o prelegere etc
cu stomacul gol, fără să fi mâncat ceva
strat de petrol care plutește pe suprafața apei și poluează plajele, ca urmare a accidentării vaselor petroliere
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app