eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție prociti


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Prociti [ pro-ci-ti ]
VEZI SINONIME PENTRU prociti PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului prociti în mai multe dicționare

Definițiile pentru prociti din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a prociti
Verbul: a prociti (forma la infinitiv)
A prociti conjugat la timpul prezent:
  • eu procitesc
  • tu procitești
  • el ea procitește
  • noi procitim
  • voi procitiți
  • ei ele procitesc
VEZI VERBUL a prociti CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru prociti:
procití (procitésc, procitít), verb –

1. A citi. –

2. A repeta. –

3. A recita. –

4. A examina un elev. –

5. A certa, a cicăli.

– Variante proceti. limba slavă (veche) pročitati (Tiktin).

– derivat pocitanie (variantă prociteală), substantiv feminin (lectură; repetiție), din limba slavă (veche) pročitanie, învechit
Forme diferite ale cuvantului prociti: procitésc procitipro

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

prociti
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru prociti:
prociti verb vezi ADMONESTA. ASCULTA. BODOGĂNI. CERTA. CHESTIONA. CICĂLI. DĂSCĂLI. DOJENI. EXAMINA. FLECARI. INTEROGA. ÎNDRUGA. ÎNTREBA. MORALIZA. MUSTRA. PĂLĂVRĂGI. PLICTISI. RECITI. REPETA. SÎCÎI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

prociti
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prociti:
procití (a prociti) (învechit) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele procitésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea prociteá; conjunctiv prezent 3 să prociteáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

prociti
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prociti:
procití verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele procitésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea prociteá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural prociteáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'PROCITI'
procílăPROCIONPROCITÁNIEPROCITEÁLĂPROCITÍPROCITÍREproclámPROCLAMÁPROCLAMÁRE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL prociti
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prociti dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Procití a prociti învechit verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele procitésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea prociteá; conjunctiv prezent 3 să prociteáscă.

GRAMATICA cuvântului prociti?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prociti.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul prociti poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul prociti sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE prociti?
Vezi cuvântul prociti desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prociti?
[ pro-ci-ti ]
Se pare că cuvântul prociti are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL prociti

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-și pierde cumpătul sau răbdarea?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
canal interior al urechii care face legătura între timpan și faringe
cel care poate depune mărturie pentru fapte pe care le-a văzut petrecându-se sub ochii săi
a nu se mai putea stăpâni, a se enerva
nebun; nesocotit, nesăbuit
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app