 | as |
|
| Prostime [ pros-ti-me ] VEZI SINONIME PENTRU prostime PE ESINONIME.COM definiția cuvântului prostime în mai multe dicționareDefinițiile pentru prostime din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROSTIME: PROSTÍME substantiv feminin (Cu sens colectiv; învechit și arhaizant) Populația de bază a țării, în special țărănimea; gloată, norod, sărăcime. Be prostime n-o întreba nimeni. Căci dacă ar fi fost întrebate noroadele, n-ar fi fost atîtea războaie. SADOVEANU, P. M. 173. Alte mese erau puse pentru boierime, pentru negustorime și pentru prostime. ISPIRESCU, L. 39. Oameni buni! Măria-sa vodă întreabă ce verb reflexiv:eți și ce cereți? și pentru ce ați venit așa cu zurba? Prostimea rămase cu gura căscată. Ea nu se aștepta la asemenea întrebare. NEGRUZZI, S. I 154. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PROSTIME: PROSTIME substantiv (mai ales în limbajul claselor exploatatoare) gloată, mulțime, norod, plebe, popor, vulg, (învechit și regional) poporime, (învechit) calabalîc. (prostime asaltează porțile palatului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru prostime: prostime substantiv verbal DOBITOCIE. IGNORANȚĂ. IMBECILITATE. INCULTURĂ. MODESTIE. NEGHIOBIE. NEPRICEPERE. NEROZIE. NEȘTIINȚĂ. PROSTEALĂ. PROSTIE. SIMPLICITATE. SIMPLITATE. TÎMPENIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru prostime: prostíme forme (despre prost). Vechĭ. Simplicitate, umilință, neînsemnătate. Azĭ. popular Clasa proștilor (săracilor), plebe: om din prostime. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PROSTIME: PROSTÍME forme învechit (colectiv de la prost) Totalitate a oamenilor simpli; gloată. /prost + sufix prostimeime Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROSTIME: PROSTÍME substantiv feminin (învechit) Oameni de rând; mulțime, norod, sărăcime, gloată. – Prost + sufix -ime. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROSTIME: PROSTÍME substantiv feminin (învechit) Oameni de rând; mulțime, norod, sărăcime, gloată. – Prost + sufix -ime. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru prostime: prostime forme gloată: prostimea așa e învățată greacă AL. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru prostime: prostíme substantiv feminin, genitiv dativ articulat prostímii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru prostime: prostíme substantiv feminin, genitiv dativ articulat prostímii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PROSTIME: PROSTÍME substantiv verbal gloată. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'PROSTIME' PROSTÍEprostietátePROSTIGMÍNĂPROSTÍLPROSTÍMEpróstimonPROSTÍREprostisíPROSTIȘÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PROSTIME Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului prostime dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Prostime asaltează porțile palatului. /prost + sufix prostimeime. |
GRAMATICA cuvântului PROSTIME? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului prostime. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PROSTIME poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE prostime? Vezi cuvântul prostime desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul prostime?[ pros-ti-me ] Se pare că cuvântul prostime are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PROSTIME |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Racem compus?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
