 | as |
|
| Provocant [ pro-vo-cant ] VEZI SINONIME PENTRU provocant PE ESINONIME.COM definiția cuvântului provocant în mai multe dicționareDefinițiile pentru provocant din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PROVOCANT: PROVOCÁNT, -Ă, provocanți, -te, adjectiv (Rar, despre cuvinte, gesturi, atitudini, acțiuni) Care provoacă (1); provocator, ațîțător. Buzele ei înroșite de sucul rubiniu dădeau o expresie provocantă frumuseții ei. IBRĂILEANU, A. 27. Forme diferite ale cuvantului provocant: provocant-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PROVOCANT: PROVOCÁNT, -Ă, provocanți, -te, adjectiv (Rar) Care provoacă, produce ceva. – Din limba franceza provocant. Forme diferite ale cuvantului provocant: provocant-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PROVOCANT: PROVOCÁNT, -Ă, provocanți, -te, adjectiv (Rar) Care provoacă, produce ceva. – Din limba franceza provocant. Forme diferite ale cuvantului provocant: provocant-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PROVOCANT, -Ă: PROVOCÁNT, -Ă adjectiv (Despre cuvinte, atitudini) Provocator. [< limba franceza provocant]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru provocant: provocánt adjectiv masculin, plural provocánți; forme singular provocántă, plural provocánte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru provocant: provocánt (rar) adjectiv masculin, plural provocánți; forme provocántă, plural provocánte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru provocant: provocant adjectiv verbal AȚÎȚĂTOR. INCITANT. PROVOCATOR. SENZUAL. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PROVOCANT: PROVOCÁNT, -Ă adjectiv provocator. (< limba franceza provocant) Forme diferite ale cuvantului provocant: provocant-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'PROVOCANT' provocábilPROVOCĂLUÍPROVOCĂLUÍREPROVOCĂLUÍTPROVOCÁNTPROVOCÁREPROVOCARISÍPROVOCARISÍREPROVOCARISÍT |
GRAMATICA cuvântului PROVOCANT? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului provocant. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PROVOCANT poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE provocant? Vezi cuvântul provocant desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul provocant?[ pro-vo-cant ] Se pare că cuvântul provocant are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PROVOCANT |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Nu-i un cap de țară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
