 | as |
|
| Puncţie [ pun-cţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU puncţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului punctie în mai multe dicționareDefinițiile pentru punctie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PUNCȚIE: PÚNCȚIE (< punct, după limba franceza ponction) substantiv feminin Procedeu chirurgical care constă în introducerea unui ac, trocar sau vârful unui bisturiu într-un vas, într-un țesut, într-o colecție patologică, tumoră sau într-o cavitate a organismului, în scopul extragerii unui lichid normal (sânge, lichid cefalorahidian) sau patologic (exsudat, puroi), a unui fragment de țesut sau pentru introducerea unor medicamente. • Punctie lombară = introducerea unui ac printre două vertebre lombare, în spațiul subdural (sub duramater), în scopul extragerii de lichid cefalorahidian sau al introducerii de medicamente ori de aer. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PUNCȚIE: PÚNCȚIE, puncții, substantiv feminin Intervenție chirurgicală care constă în înțeparea (cu un ac sau cu un trocar a) țesuturilor care învelesc o cavitate naturală sau accidentală, pentru a extrage în întregime sau parțial lichidul pe care aceasta îl conține, pentru a extrage un fragment de țesut, a introduce un medicament etc. – Din limba franceza ponction, latina punctio. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PUNCȚIE: PÚNCȚIE, puncții, substantiv feminin Intervenție chirurgicală care constă în înțeparea (cu un ac sau cu un trocar a) țesuturilor care învelesc o cavitate naturală sau accidentală, pentru a extrage în întregime sau parțial lichidul pe care aceasta îl conține, pentru a extrage un fragment de țesut, a introduce un medicament etc. – Din limba franceza ponction, latina punctio. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PUNCȚIE: PÚNCȚIE punctiei forme Metodă chirurgicală constând în pătrunderea cu ajutorul unui ac tubular într-o cavitate, într-un organ sau într-un țesut pentru a extrage un lichid sau pentru a introduce un medicament. [G.-D. puncției; silabe punc-ți-e] /<fr. ponction Forme diferite ale cuvantului punctie: punctiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PUNCȚIE: PÚNCȚIE substantiv feminin Străpungerea cu un instrument ascuțit (ac etc.) a unui organ sau a unei cavități a corpului pentru a se scoate un lichid sau un gaz. [Gen. -iei, variantă puncțiune substantiv feminin / conform limba franceza ponction, latina punctio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PUNCȚIE: PÚNCȚIE substantiv feminin străpungere cu un instrument ascuțit a unui organ, a unei cavități a corpului, pentru a recolta un lichid în scop diagnostic sau terapeutic. (< limba franceza ponction, latina punctio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PUNCȚIE: PÚNCȚIE, puncții, substantiv feminin Străpungere a unui organ sau a peretelui unei cavități a corpului, pentru a extrage cu seringa un lichid sau un gaz. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru puncție: púncție substantiv feminin (silabe punc-ți-e), articulat púncția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat púncției; plural púncții, articulat púncțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru puncție: púncție (punc-ți-e) substantiv feminin, articulat púncția (-ți-a), genitiv dativ articulat púncției; plural púncții, articulat púncțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PUNCTIE' PUNCTATÓRPUNCTAVERÁJPUNCTBÁLpunctézPÚNCȚIEpunctificárePUNCTIFÓRMPUNCȚIONÁPUNCȚIONÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL puncție Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului puncție dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PÚNCȚIE puncției forme Metodă chirurgicală constând în pătrunderea cu ajutorul unui ac tubular într-o cavitate, într-un organ sau într-un țesut pentru a extrage un lichid sau pentru a introduce un medicament. |
GRAMATICA cuvântului puncție? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului puncție. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul puncție poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE puncţie? Vezi cuvântul puncţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul puncţie?[ pun-cţi-e ] Se pare că cuvântul puncţie are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL puncție Inţelegi mai uşor cuvântul puncție dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeLombară = introducerea unui ac printre două vertebre lombare, în spațiul subdural sub duramater, în scopul extragerii de lichid cefalorahidian sau al introducerii de medicamente ori de aer |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A o scoate la capăt cu cineva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul puncție are forma: púncții
