eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție purtare


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Purtare [ pur-ta-re ]
VEZI SINONIME PENTRU purtare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului purtare în mai multe dicționare

Definițiile pentru purtare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PURTARE:
PURTÁRE, purtări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) purta și rezultatul ei.

1. Fel, mod de a se purta; conduită. Am învățat, cît am colindat prin lume, purtările cele frumoase. CARAGIALE, substantiv neutru 19. Din inima lor nu s-a șters purtarea necuviincioasă a spinului. CREANGĂ, P. 209. Dragă, schimbă-ți purtarea, Dacă verb reflexiv:ei să fii a mea! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 422.
       • Expresia: A-și lua nasul la purtare vezi lua.

– Compus: bună-purtare vezi bun4.

2. Ducere, cărat (pe umeri sau pe brațe). C-o să facem d-o plimbare, Cam în chip de vînătoare. După păsări gălbioare, Că-s bune la mîncare, Și ușoare la purtare. ANT. literar popular I 366.
       • Expresia: Purtare de grijă vezi grijă.

3. (În locuțiuni și expresii) locuțiune adjectiv De purtare = (despre îmbrăcăminte sau încălțăminte) de toate zilele, de lucru; (rar, despre animale) de muncă, de tracțiune. Grigore era plictisit... din pricina Nadinei care, fiind amatoare de iuțeală, nu ar fi mulțumită să o plimbe cu caii de purtare. REBREANU, R. I 214.
       • Expresia: A lua (un lucru) la purtare = a începe să întrebuințezi (un lucru) în mod obișnuit, zilnic. A luat la purtare hainele cele noi.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PURTARE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PURTARE:
PURTARE s.

1. cărare, cărat, ducere, dus, transport, transportare. (purtare rănitului la spital.)

2. folosire, întrebuințare, purtat, uzură. (De atîta purtare, pantalonii erau rupți.)

3. portugheză (purtare armelor este interzisă.)

4. apucătură, comportament, comportare, conduită, deprindere, maniere (la plural), moravuri (la plural), năravuri (la plural), obiceiuri (la plural), (popular) modă, (Transilvania) pont, (învechit) duh, (turcism învechit) talîm. (Ce este purtare asta?)

5. comportament, comportare, conduită, (rar) purtat, (popular) port, purtătură, (prin Olt.) săbaș, (Olt.) umblet, (învechit) petrecere, politie. (Are o purtare necorespunzătoare.)

6. atitudine, comportare, ținută, (învechit) tarz. (O purtare demnă, fără reproș.)

7. atitudine, comportare, gest. (purtare lui m-a mișcat.)

8. ducere, susținere. (purtare unei campanii de presă.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PURTARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PURTARE:
PURTÁRE, purtări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) purta și rezultatul ei.

1. Transportare (pe umeri sau pe brațe).

2. Folosire, întrebuințare.
       • locuțiune adjectiv De purtare = (despre îmbrăcăminte sau încălțăminte) care se poartă în mod curent, de toate zilele, de lucru.
       • Expresia: A lua (un lucru) la purtare = a începe să întrebuințezi (un lucru) în mod obișnuit, zilnic. A-și lua nasul la purtare = a deveni obraznic.

3. Fel de a se comporta; conduită, comportare.

– vezi purta.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PURTARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PURTARE:
PURTÁRE, purtări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) purta și rezultatul ei.

1. Transportare (pe umeri sau pe brațe).

2. Folosire, întrebuințare.
       • locuțiune adjectiv De purtare = (despre îmbrăcăminte sau încălțăminte) care se poartă în mod curent, de toate zilele, de lucru.
       • Expresia: A lua (un lucru) la purtare = a începe să întrebuințezi (un lucru) în mod obișnuit, zilnic. A-și lua nasul la purtare = a deveni obraznic.

3. Fel de a se comporta; conduită, comportare.

– vezi purta.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PURTARE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PURTARE:
PURTÁRE purtareări forme

1) vezi A PURTA. și A SE PURTA.
       • A lua la purtare un lucru a începe să întrebuințeze un lucru zilnic.

2) Mod de a se purta; comportare; conduită.
       • A-și lua nasul la purtare vezi NAS. /v. a (se) purta
Forme diferite ale cuvantului purtare: purtareări

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PURTARE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PURTARE:
PURTÁRE substantiv verbal circulație, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, graviditate, guvernare, mers, sarcină, stăpânire, umblet.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

purtare
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru purtare:
purtare substantiv verbal CIRCULAȚIE. CÎRMUIRE. CONDUCERE. DIRIGUIRE. DOMNIE. GRAVIDITATE. GUVERNARE. MERS. SARCINĂ. STĂPÎNIRE. UMBLET.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

purtare
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru purtare:
purtare forme acțiunea de a (se) purta și rezultatul ei: conduită.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

purtare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru purtare:
purtáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat purtării; (maniere) plural purtări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

purtare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru purtare:
purtáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat purtắrii; (maniere) plural purtắri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'PURTARE'
pursấngePURTÁPURTÁBILpurtálăPURTÁREPURTĂRÉȚPurtasiaPURTÁTpurtáta

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL purtare
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului purtare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Purtare rănitului la spital.
De atîta purtare, pantalonii erau rupți.
Portugheză purtare armelor este interzisă.
Ce este purtare asta? 5.
Are o purtare necorespunzătoare.
O purtare demnă, fără reproș.
Purtare lui m-a mișcat.
Purtare unei campanii de presă.
De atâta purtare, pantalonii erau rupți.
Portugheză purtare armelor este interzisă.
Are o purtare necorespunzătoare.
O purtare demnă, fără reproș.
Purtare lui m-a mișcat.
Purtare unei campanii de presă.
PURTÁRE purtareări forme 1 vezi A PURTA.
       • A lua la purtare un lucru a începe să întrebuințeze un lucru zilnic.
       • A-și lua nasul la purtare vezi NAS.

GRAMATICA cuvântului purtare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului purtare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul purtare poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul purtare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul purtare are forma: purtări
VEZI PLURALUL pentru purtare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE purtare?
Vezi cuvântul purtare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul purtare?
[ pur-ta-re ]
Se pare că cuvântul purtare are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL purtare
Inţelegi mai uşor cuvântul purtare dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
În locuțiuni și expresii locuțiune adjectiv De purtare = despre îmbrăcăminte sau încălțăminte de toate zilele, de lucru; rar, despre animale de muncă, de tracțiune
A lua un lucru la purtare = a începe să întrebuințezi un lucru în mod obișnuit, zilnic
locuțiune adjectiv De purtare = despre îmbrăcăminte sau încălțăminte care se poartă în mod curent, de toate zilele, de lucru
A lua un lucru la purtare = a începe să întrebuințezi un lucru în mod obișnuit, zilnic
A-și lua nasul la purtare = a deveni obraznic
locuțiune adjectiv De purtare = despre îmbrăcăminte sau încălțăminte care se poartă în mod curent, de toate zilele, de lucru
A lua un lucru la purtare = a începe să întrebuințezi un lucru în mod obișnuit, zilnic
A-și lua nasul la purtare = a deveni obraznic

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL purtare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Sub ochii noștri?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a întrece pe cineva prin pricepere, prin viclenie; a înfunda
cu schimbul, revenind pe rând
a sub privirea noastră; b acum, în prezent
ramură a chirurgiei care se ocupă cu îndreptarea unor deformări ale corpului omenesc în special ale feței, provenite din naștere sau dintr-un accident
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app