eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție putin


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIMEANTONIME DIMINUTIVE GRAMATICĂSILABE
Puţin [ pu-ţin ]
VEZI SINONIME PENTRU puţin PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului putin în mai multe dicționare

Definițiile pentru putin din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PUȚIN:
PUȚÍN2, -Ă, puțini, -e, adjectiv

1. (În opoziție cu mult2) Care este în cantitate mică, nițel, oleacă, un pic. Puțin păr alb la tîmple, puțină chelie în creștet... încolo, nu prea multă schimbare. C. PETRESCU, C. vezi 103. Dar ia mai aveți puțină răbdare. CREANGĂ, P. 262. Unde este vorbă multă, acolo e treabă puțină.
       • Expresia: Puțin la minte = prostuț. Puțin la simțire = nesimțitor. Un bou ca toți boii, puțin la simțire... Dobîndi-n cireadă un post însemnat. ALEXANDRESCU, M. 353.
♦ (Substantivat, n. sg.) Cantitate mică, lipsită de importanță, Profităm mai mult de puținul ce-l dobîndim cu anevoință, decît de multul ce-l dobîndim foarte lesne. BOLLIAC, O. 261. Mult a fost, puțin a rămas.
       • Expresia: A lipsi (sau a rămîne, a fi) puțin să..., sau puțin de nu... = a fi cît pe ce să..., a fi pe punctul de a... Aici, pe prispa unui rotari, puțin de nu era să rămînem chiori. CREANGĂ, A. 125. Puțin au lipsit să moară de frică. DRĂGHICI, R. 161. Pentru puțin! formulă de răspuns la o mulțumire.

2. Care nu e de ajuns; insuficient. Dacă în postul de advocat al statului s-ar numi același despre Cațavencu?...

– E puțin, onorabile. CARAGIALE, O. I 136. Slobozind însă pre ostași pe la casele lor, [oștile] le mărginise în puțin număr. NEGRUZZI, S. I 143.

3. (În opoziție cu mare) De proporții și dimensiuni mici, cu volum redus; mic; figurat neînsemnat. A putut trimite cu primejdie mai puțină decît oricînd răvașul său. SADOVEANU, Z. C. 109. Unde-i hornul mare, fumu-i puțin, se spune despre cei lăudăroși.
       • Expresia: (Om) puțin la trup = (om) scund (și subțire), mic, firav.
♦ De mică intensitate. Tîrziu, cînd conteni zloata, vorbi iar, cu mai puțină asprime. SADOVEANU, B. 30.

3. (Despre noțiuni de timp) De durată mică, scurt. Și tinereță cu tinereță găsindu-se, fiecare își agonisește un dram de plăcere în puțina și trecătoarea noastră viață. SADOVEANU, N. P. 102. Ce socoți, Bogdane, zise după puțină tăcere, izbîndi-vom oare? NEGRUZZI, S. I 138. Lutul... în puțină verb reflexiv:eme s-au făcut ca un zid prea tare. DRĂGHICI, R. 164.

5. (Cu valoare de numeral nehotărît, mai ales la plural ) în număr mic; cîțiva. Sălbăticiuni aripate zburau puține și cu grabă prin văzduh. SADOVEANU, N. P. 205. O ceată mai mare de fete Au prins pe flăcăi, mai puțini. Și-aprinsă e lupta-ntre cete, Și toți de zăpadă sînt plini. COȘBUC, P. II 47. La goană mare, crezi d-ta că puțini lupi dau cinstea pe rușine, lăsîndu-și pieile zălog? CREANGĂ, P. 121.
       • Locuţiune adverbiala În puține zile = peste cîteva zile; în cîteva zile. Rănit în războaie, soldatul căzuse, Și-n puține zile chinuit muri. ALEXANDRESCU, M. 139. În puține zile au lărgit peștera. DRĂGHICI, R. 54.
       • (Substantivat) Unde mai pui că puțini se vor mai întoarce dintre cei prinși dincolo de baraj. CAMIL PETRESCU, U. N. 412. Cîți puțini au mai rămas... s-au împrăștiat care încotro. CARAGIALE, O. III 194. Toate merg cu capu-n jos; unul macină la moară; puțini suie, mulți coboară. CREANGĂ, P. 248.
Forme diferite ale cuvantului putin: putin-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



PUȚIN
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PUȚIN:
PUȚIN adjectiv, adverb

1. adjectiv insuficient. (Oaste putin; bani putin.)

2. adjectiv (învechit) scurt. (A scris în putin cuvinte totul.)

3. adverb insuficient, prost, rău. (O muncă putin plătită.)

4. adjectiv cîtva, nițel, oarecare. (putin verb reflexiv:eme a stat în casă.)

5. adverb nițel, (popular) oleacă, (învechit) oarece, oareșice. (Stai putin!)

6. adverb cîtva, nițel, (popular) oleacă. (A așteptat putin în stradă.)

7. adjectiv scurt. (În putin verb reflexiv:eme voi fi la tine.)

8. adverb rar, rareori. (Venea putin pe la noi.)

9. adverb ușor. (Cu glasul putin tremurat.)

10. adverb întrucîtva, nițel, oarecum. (Se simte putin obosit.)

11. adverb cam, nițel. (E putin bolnav.)

12. adjectiv insuficient, mic, redus, slab. (Are posibilități putin de realizare.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

puțin
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru puțin:
puțín, -ă adjectiv (cp. cu latina *putinus orĭ *paucînus, despre paucus, puțin). În mică cantitate, nițel, o leacă, nu mult: puținĭ oamenĭ, banĭ; puțină apă, lume. adverb A vorbit, a mîncat, a ploŭat puțin. substantiv neutru fără plural Cantitate mică: maĭ bun e puținu sigur de cît multu nesigur. Cel puțin, măcar, minimum, în tot cazu: eraŭ cel puțin zece (în Muntenia și pe puțin: era pe puțin o mie). Om puțin la minte, prost. Puțin la trup, scund, mic. Pe (saŭ cu) puțin, pe (saŭ cu) puținĭ banĭ orĭ pe puține foloase: a vinde, a te mulțumi pe (saŭ cu) puțin.

– În nord puțun.
Forme diferite ale cuvantului putin: putin-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

PUȚIN
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PUȚIN:
PUȚÍN1 adverb

1) (în opoziție cu mult) În cantitate, în măsură mică. A nins putin. A uda putin florile.
       • Cel putin minimum. Câtuși (sau cât) de putin în măsură cât de mică; măcar un pic. Nu mai putin tot atât; în aceeași măsură. Mai putin în cantitate, în măsură mai mică. putin câte putin a) câte un pic; b) fără grabă; încet. Mult, putin cât va fi; oricât. Mai mult sau mai putin vezi MULT. Pentru putin răspuns politicos la mulțumirea cuiva pentru ceva.

2) Un timp scurt. A dormi putin. /<lat. putinus

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române



PUȚIN
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PUȚIN:
PUȚÍN2 putină (putini, putine)

1) (în opoziție cu mult) Care este în cantitate sau în număr mic; care nu este îndeajuns; insuficient. putini cercetători. putină umezeală.
       • putin la minte cam prost; prostuț. putin la simțire nesimțitor.

2) (în opoziție cu mare) Care este de dimensiuni, proporții sau volum redus. putin pământ.

3) (despre timp) Care este de scurtă durată. /<lat. putinus
Forme diferite ale cuvantului putin: putină

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PUTIN
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PUTIN:
PUTIN, Vladimir Vladimirovici (n. 1952), om politic limba rusă Președinte al Federației Ruse (2000-2008; din 2012). A lucrat în K.G.B. (1975-1991) și din (1998) în Serviciul Federal de Securitate. Prim-ministru (1999-2000; 2008-2012).
Forme diferite ale cuvantului putin: vladimir vladim

Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

puțin
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru puțin:
puțin a. și adverb în mică cantitate: puțină apă, bea puțin; cel puțin, măcar. [latina *PUTINUS, mic, din PUTUS, copil (conform italiana piccino, mic, mărunt și copil mic)]. ║ n. număr mic.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

puțin
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru puțin:
!puțín1 adjectiv pr. m., plural puțíni; forme puțínă, plural puțíne; genitiv dativ plural m. și forme (numai antepus) puțínor
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

puțin
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru puțin:
puțín adjectiv masculin, plural puțíni; forme singular puțínă, plural puțíne
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

puțin
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru puțin:
puțín3 substantiv neutru (din puținul meu)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

puțin
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru puțin:
puțín2 adverb (muncește puțin)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Puțin
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Puțin:
Puțin ≠ mult
Definiție sursă: Dicționar de antonime

puțin
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru puțin:
puțín substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'PUTIN'
putibilitátepuțícăpuțicánePutifarPuținPÚTINĂPUTINÁRPUȚINÁREPUȚINĂTÁTE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL puțin
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului puțin dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Oaste puțin; bani puțin.
A scris în puțin cuvinte totul.
O muncă puțin plătită.
Puțin verb reflexiv:eme a stat în casă.
Stai puțin! 6.
A așteptat puțin în stradă.
În puțin verb reflexiv:eme voi fi la tine.
Venea puțin pe la noi.
Cu glasul puțin tremurat.
Se simte puțin obosit.
E puțin bolnav.
Are posibilități puțin de realizare.
A nins puțin.
A uda puțin florile.
       • Cel puțin minimum.
Câtuși sau cât de puțin în măsură cât de mică; măcar un pic.
Nu mai puțin tot atât; în aceeași măsură.
Mai puțin în cantitate, în măsură mai mică.
Puțin câte puțin a câte un pic; b fără grabă; încet.
Mult, puțin cât va fi; oricât.
Mai mult sau mai puțin vezi MULT.
Pentru puțin răspuns politicos la mulțumirea cuiva pentru ceva.
A dormi puțin.
Oaste puțin ă; bani puțin i.
A scris în puțin cuvinte totul.
Stai puțin! 6.
În puțin verb reflexiv:eme voi fi la tine.
PUȚÍN2 puțină puțini, puține 1 în opoziție cu mult Care este în cantitate sau în număr mic; care nu este îndeajuns; insuficient.
Puțini cercetători.
Puțină umezeală.
       • puțin la minte cam prost; prostuț.
Puțin la simțire nesimțitor.
Puțin pământ.

GRAMATICA cuvântului puțin?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului puțin.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul puțin poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul puțin sa indeplinească rolul de: substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE puţin?
Vezi cuvântul puţin desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul puţin?
[ pu-ţin ]
Se pare că cuvântul puţin are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL puțin
Inţelegi mai uşor cuvântul puțin dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Puțin la minte = prostuț
Puțin la simțire = nesimțitor
= a fi cît pe ce să
Om puțin la trup = om scund și subțire, mic, firav
Locuţiune adverbiala În puține zile = peste cîteva zile; în cîteva zile



© 2023 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL puțin

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Trai pe vătrai?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
sanatoriu; ospiciu
compoziție muzicală rezultată din îmbinarea simfoniei și a concertului instrumental
viață ușoară, lipsită de griji
a face pe cineva să-și piardă nădejdea; a exaspera
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app