 | as |
|
| Rândui [ rân-du-i ] VEZI SINONIME PENTRU rândui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului randui în mai multe dicționareDefinițiile pentru randui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a rândui (forma la infinitiv) A rândui conjugat la timpul prezent:
|
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RÂNDUI: RÂNDUÍ, rânduiesc, verb IV. tranzitiv 1. A așeza într-o succesiune regulată, într-un șir, într-un șirag; prin extensie a dispune, a aranja într-un anumit fel; a face ordine. ♦ reflexiv A urma unul după altul, a se succeda; a se afla, a fi situat sau așezat unul în urma altuia, într-o anumită ordine; a se înșirui. 2. A pune ordine într-un domeniu de activitate; a organiza. 3. A da cuiva o însărcinare sau o dispoziție; a decide, a hotărî, a porunci. ♦ A dispune, a fixa, a stabili; a destina. 4. (învechit) A numi pe cineva într-o slujbă; a repartiza într-o funcție; a învesti, a numi. – Rând + sufix -ui.[1] Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RÂNDUI: RÂNDUÍ, rânduiesc, verb IV. tranzitiv 1. A așeza într-o succesiune regulată, într-un șir, într-un șirag; prin extensie a dispune, a aranja într-un anumit fel; a face ordine. ♦ reflexiv A urma unul după altul, a se succeda; a se afla, a fi situat sau așezat unul în urma altuia, într-o anumită ordine; a se înșirui. 2. A pune ordine într-un domeniu de activitate; a organiza. 3. A da cuiva o însărcinare sau o dispoziție; a decide, a hotărî, a porunci. ♦ A dispune, a fixa, a stabili; a destina. 4. (învechit) A numi pe cineva într-o slujbă; a repartiza într-o funcție; a învesti, a numi. – Rând + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru rândui: rânduí, rânduiesc, (rândului), verb tranzitiv – 1. (regional) A porunci. 2. A hărăzi, a orândui, a destina. – Din rând + sufix -ui (Scriban, DEX, MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RÂNDUI: RÂNDUÍ verb 1. vezi aranja. 2. vezi alinia. 3. a rostui, (popular) a rosti. (A randui cele necesare.) 4. vezi succeda. 5. vezi institui. 6. vezi orândui. 7. vezi hărăzi. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rândui: rânduí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rânduiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rânduiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural rânduiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rândui: rânduí (a randui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rânduiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rânduiá; conjunctiv prezent 3 să rânduiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru rândui: rânduí, rânduiesc, verb tranzitiv – A hărăzi, a orândui, a destina. – Din rând + -ui. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
CUVINTE APROPIATE DE 'RANDUI' rândíRANDOMIZÁRANDOMIZÁRErânduealăRÂNDUÍRÂNDUIÁLĂRÂNDUÍRERÂNDUÍTRÂNDULÉȚ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rândui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rândui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A rândui cele necesare. Rânduí a rândui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele rânduiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea rânduiá; conjunctiv prezent 3 să rânduiáscă. |
GRAMATICA cuvântului rândui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rândui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rândui poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE rândui? Vezi cuvântul rândui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rândui?[ rân-du-i ] Se pare că cuvântul rândui are trei silabe |