eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție rasunator


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Răsunător [ ră-su-nă-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU răsunător PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului rasunator în mai multe dicționare

Definițiile pentru rasunator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂSUNĂTÓR:
RĂSUNĂTÓR, -OÁRE, răsunători, -oare, adjectiv

1. Care răsună puternic și prelung; care se aude de (sau pînă) departe. Pasul răsunător al sentinelei se opri. DUMITRIU, N. 139. Se strecură iar în odaia unde boierul Stroie își ridica glasul răsunător. SADOVEANU, O. VII 54. Cîte și mai cîte nu cînta Mihai lăutarul, din gură și din scripca sa răsunătoare. CREANGĂ, O. A. 92.
       • (Adverbial) Pendula bătea răsunător, metalic. DUMITRIU, N. 52.
♦ (Despre spații) În care se împrăștie sau se pot produce zgomote, sunete. Cobuzul de os umplu de fior bolțile răsunătoare. SADOVEANU, O. I 300. Lasă ochii tăi să zboare Peste dealuri și cîmpii... Peste ape curgătoare Și dumbrăvi răsunătoare. ALECSANDRI, P. II 93.

2. figurat Care produce uimire, care impresionează puternic (prin noutate sau prin valoare); care este de mare efect. Din lupta lui [a lui Victor Hugo] contra lui Ludovic Bonaparte... au ieșit pamfletele lui răsunătoare. SADOVEANU, E. 227.
Forme diferite ale cuvantului rasunator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RĂSUNĂTÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂSUNĂTÓR:
RĂSUNĂTÓR, -OÁRE, răsunători, -oare, adjectiv (Adesea adverbial) Care sună puternic și prelung; care se aude de (sau până) departe.
♦ (Despre spații) În care se împrăștie sau se concentrează zgomote, sunete.
♦ figurat Care produce uimire, care impresionează puternic; care este de mare efect; extrem de mare.

– Răsuna + sufix -ător.
Forme diferite ale cuvantului rasunator: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

RĂSUNĂTÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂSUNĂTÓR:
RĂSUNĂTÓR, -OÁRE, răsunători, -oare, adjectiv (Adesea adverbial) Care sună puternic și prelung; care se aude de (sau până) departe.
♦ (Despre spații) În care se împrăștie sau se concentrează zgomote, sunete.
♦ figurat Care produce uimire, care impresionează puternic; care este de mare efect; extrem de mare.

– Răsuna + sufix -ător.
Forme diferite ale cuvantului rasunator: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

RĂSUNĂTÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂSUNĂTÓR:
RĂSUNĂTÓR2 rasunatoroáre (rasunatoróri, rasunatoroáre)

1) Care răsună; rezonant. Cu glas rasunator.

2) (despre spații) Care mărește intensitatea și durata sunetului.

3) figurat Care are mare răsunet; care produce o impresie puternică; care are rezonanță. Succes rasunator. / a răsuna + sufix rasunatorător
Forme diferite ale cuvantului rasunator: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

RĂSUNĂTOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂSUNĂTOR:
RĂSUNĂTOR adjectiv

1. intens, puternic, ridicat, tare. (Voce rasunator.)

2. intens, puternic, sonor. (Dangătul rasunator al clopotului.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

răsunător
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru răsunător:
răsunătór, -oáre adjectiv (despre răsun. vezi rezonator). Care răsuna tare: o vioară răsunătoare.
Forme diferite ale cuvantului rasunator: -oáre

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

răsunător
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru răsunător:
răsunătór adjectiv masculin, plural răsunătóri; forme singular și plural răsunătoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

răsunător
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru răsunător:
răsunătór adjectiv masculin, plural răsunătóri; forme singular și plural răsunătoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

RĂSUNĂTÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂSUNĂTÓR:
RĂSUNĂTÓR1 adverb Cu răsunet. / a răsuna + sufix rasunatorător
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

RĂSUNĂTÓR
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RĂSUNĂTÓR:
RĂSUNĂTÓR adjectiv verbal strălucit, strălucitor.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

răsunător
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru răsunător:
răsunător adjectiv verbal STRĂLUCIT. STRĂLUCITOR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

răsunător
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru răsunător:
răsunător a. care răsună.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'RASUNATOR'
Rășulrâsul-pădúriiRĂSUNÁRĂSUNÁRERĂSUNĂTÓRRĂSÚNETrăsunóirăsúrRĂSÚRĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL răsunător
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului răsunător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
RĂSUNĂTÓR2 răsunătoroáre răsunătoróri, răsunătoroáre 1 Care răsună; rezonant.
Cu glas răsunător.
Succes răsunător.
/ a răsuna + sufix răsunătorător.
Voce răsunător.
Dangătul răsunător al clopotului.
/ a răsuna + sufix răsunătorător.

GRAMATICA cuvântului răsunător?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului răsunător.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul răsunător poate fi: adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul răsunător sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE răsunător?
Vezi cuvântul răsunător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul răsunător?
[ ră-su-nă-tor ]
Se pare că cuvântul răsunător are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL răsunător

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A i se rupe băierile inimii?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
situație politică instabilă și temporară, care se manifestă prin existența concomitentă a două puteri politice în stat, exprimând interese de clasă opuse sau interesele a două grupuri politice rivale din cadrul aceleiași clase
acid extras din coșenilă
a simți sau a produce cuiva o mare durere sufletească
colectiv alcătuit din numărul legal de judecători și asesori care iau parte la soluționarea unui litigiu
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app