 | as |
|
| Răsuna [ ră-su-na ] VEZI SINONIME PENTRU răsuna PE ESINONIME.COM definiția cuvântului rasuna în mai multe dicționareDefinițiile pentru rasuna din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a răsuna (forma la infinitiv) A răsuna conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂSUNA: RĂSUNÁ, persoană 3 răsúnă, verb I. intranzitiv 1. A suna (tare și prelung), a se face auzit (pînă departe sau de departe). Sus, prin văzduh, răsuna chemarea cocorilor. SADOVEANU, O. VI 527. Atunci răsună glasul lui Petre, încrezător. REBREANU, R. I 216. În același timp o fluierătură puternică răsună lung. BART, S. M. 62. Auziți în depărtare Acel vuiet fără nume ce răsună ca o mare? ALECSANDRI, P. A. 218. • (Subiectul indică lucrul care produce zgomot lovind alt obiect) Sub bolta de frunze, copitele cailor răsună deodată sonor. C. PETRESCU, S. 141. Răsună toaca de utrină, În pacea unei nopți tîrzii. GOGA, C. P. 110. În tindă răsunară pași. EMINESCU, N. 51. (Subiectul indică lucrul lovit) Caii pornesc ca niște zmei, pavelele răsună sub copitele lor. ALECSANDRI, O. P. 277. 2. (Subiectul indică locul în care se produce zgomotul) A se umple de sunete puternice (și a le retrimite prin ecou); a vui. De multă voie bună Sună codrii și răsună. COȘBUC, P. I 130. Strigă, strigă tot așa, Să răsune ulița! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 370. • reflexiv (Popular) Urieșii, stînd pe coate, au trîntit un hohot mare, Cît s-au răsunat pămîntul într-o lungă depărtare. ALECSANDRI, P. A. 150. Cîntă-ți, puică, cîntecul... – Eu, bădiță, l-aș cînta, Dar codrii s-or răsuna Și pe noi ne-a-ntîmpina Voinicul voinicilor. ȘEZ. II 5. • tranzitiv factitiv (Neobișnuit) Și-ți deschideai ciocul, de răsunai locul. TEODORESCU, P. P. 454. • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «de» și arătînd cauza zgomotului) Alunecăm încet, făcînd rondoul în fața cheiului, care răsună de zgomotul mulțimii. BART, S. M. 14. 3. figurat A produce o rezonanță în sufletul cuiva, a da impresia că se mai aude, deși vibrațiile au încetat. Vorbele Aurichii îi răsunau în urechi. CĂLINESCU, E. O. I 61. Ecoul din anii tineri răsună încă în mine. SADOVEANU, E. 74. Vorbele din răvașul lui Radu îi răsunau în suflet, ca un cîntec de departe, frumos și alungător durerilor. VLAHUȚĂ, O. A. I 97. ♦ A vibra. Toate aceste sentimente se împing... în inima și capul poetului și inima lui răsună cu durere. GHEREA, ST. Hristos I 172. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂSUNA: RĂSUNÁ, persoană 3 răsúnă, verb I. intranzitiv 1. A produce un sunet în mod repetat și prelung, a suna tare, a se auzi până departe (sau de departe). 2. A se umple de sunete puternice; a vui. 3. figurat A da impresia că se mai aude, deși vibrațiile au încetat; a produce o rezonanță în sufletul cuiva, a avea ecou în inima cuiva. – latina resonare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂSUNA: RĂSUNÁ, persoană 3 răsúnă, verb I. intranzitiv 1. A produce un sunet în mod repetat și prelung, a suna tare, a se auzi până departe (sau de departe). 2. A se umple de sunete puternice; a vui. 3. figurat A da impresia că se mai aude, deși vibrațiile au încetat; a produce o rezonanță în sufletul cuiva, a avea ecou în inima cuiva. – latina resonare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂSUNA: RĂSUNA verb 1. a aui, a hăui, a hăuli, a hui, a vui, (figurat) a clocoti. (Valea rasuna de glasuri.) 2. a răpăi, a vui. (Sala rasuna de aplauze.) 3. a sufla, a suna. (Trîmbițele rasuna.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru răsuna: răsuná verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea și plural răsúnă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru răsuna: răsuná (a rasuna) verb, indicativ prezent 3 răsúnă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RĂSUNA: RĂSUNÁ verb vezi vibra. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru răsuna: răsuna verb vezi VIBRA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'RASUNA' RĂSÚFLUrâsuíRășulrâsul-pădúriiRĂSUNÁRĂSUNÁRERĂSUNĂTÓRRĂSÚNETrăsunói |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL răsuna Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului răsuna dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Valea răsuna de glasuri. Sala răsuna de aplauze. Trîmbițele răsuna. Valea răsuna de glasuri. Sala răsuna de aplauze. Răsuná a răsuna verb, indicativ prezent 3 răsúnă. |
GRAMATICA cuvântului răsuna? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului răsuna. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul răsuna poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE răsuna? Vezi cuvântul răsuna desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul răsuna?[ ră-su-na ] Se pare că cuvântul răsuna are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL răsuna |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Aer de familie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul răsuna se conjugă: ei ele răsúnă
