 | as |
|
| Răzbunător [ răz-bu-nă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU răzbunător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului razbunator în mai multe dicționareDefinițiile pentru razbunator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RĂZBUNĂTÓR: RĂZBUNĂTÓR, -OÁRE, răzbunători, -oare, adjectiv Care se răzbună, care nu iartă răul ce i s-a făcut; vindicativ. Oameni răzbunători. • (Substantivat) Oh, ciocoi, te-ajung în fugă Toți răzbunătorii tăi. COȘBUC, P. II 110. Sîngele-acelor ce-aicea se jertfiră Născu pe-ai libertății vestiți răzbunători. ALEXANDRESCU, P. 141. Forme diferite ale cuvantului razbunator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RĂZBUNĂTÓR: RĂZBUNĂTÓR, -OÁRE, răzbunători, -oare, adjectiv (Adesea substantivat) Care se răzbună, care nu iartă răul ce i s-a făcut; vindicativ. – Răzbuna + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului razbunator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RĂZBUNĂTÓR: RĂZBUNĂTÓR, -OÁRE, răzbunători, -oare, adjectiv (Adesea substantivat) Care se răzbună, care nu iartă răul ce i s-a făcut; vindicativ. – Răzbuna + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului razbunator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂZBUNĂTÓR: RĂZBUNĂTÓR razbunatoroáre (razbunatoróri, razbunatoroáre) și substantival Care caută să se răzbune; care nutrește dorința de răzbunare. Om razbunator. /a (se) răzbuna + sufix razbunatorător Forme diferite ale cuvantului razbunator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RĂZBUNĂTOR: RĂZBUNĂTOR adjectiv dușmănos, ranchiunos, (livresc) vindicativ, (regional) țînaș, zăcaș. (E un spirit razbunator.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru răzbunător: răzbunătór, -oáre adjectiv Care nu uĭtă să se răzbune: elefantu e răzbunător. vezi vindicativ. Forme diferite ale cuvantului razbunator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru răzbunător: răzbunătór adjectiv masculin, plural răzbunătóri; forme singular și plural răzbunătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru răzbunător: răzbunătór adjectiv masculin, plural răzbunătóri; forme singular și plural răzbunătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Răzbunător: Răzbunător ≠ nerăzbunător, nevindecativ Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Răzbunător: Răzbunător ≠ nerăzbunător Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'RAZBUNATOR' RĂZBÚNRĂZBUNÁRĂZBUNÁRERĂZBUNÁTRĂZBUNĂTÓRRĂZBUNEÁLĂRĂZBUNÍCRĂZBUNÍCĂrăzbușí |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Răzbunător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului răzbunător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RĂZBUNĂTÓR răzbunătoroáre răzbunătoróri, răzbunătoroáre și substantival Care caută să se răzbune; care nutrește dorința de răzbunare. Om răzbunător. /a se răzbuna + sufix răzbunătorător. E un spirit răzbunător. E un om răzbunător. |
GRAMATICA cuvântului Răzbunător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului răzbunător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Răzbunător poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE răzbunător? Vezi cuvântul răzbunător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul răzbunător?[ răz-bu-nă-tor ] Se pare că cuvântul răzbunător are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Răzbunător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv fără de prihană?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
