 | as |
|
| Vindicativ [ vin-di-ca-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU vindicativ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului vindicativ în mai multe dicționareDefinițiile pentru vindicativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VINDICATIV: VINDICATÍV, -Ă, vindicativi, -e, adjectiv înclinat spre răzbunare; răzbunător. Dimitrie Cantemir avea multe însușiri bune, dar era poruncitor, aspru și vindicativ. IORGA, L. I 326. Forme diferite ale cuvantului vindicativ: vindicativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vindicativ: *vindicatív, -ă adjectiv (în franceză vindicatif, despre latina vindicare, vindicatum, a răzbuna). Pornit spre răzbunare, răzbunător: om, caracter vindicativ. adverb În mod vindicativ. Forme diferite ale cuvantului vindicativ: vindicativ-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VINDICATIV: VINDICATÍV vindicativă (vindicativi, vindicative) livresc Care caută să se răzbune; care nutrește dorința de răzbunare; răzbunător. /<fr. vindicatif Forme diferite ale cuvantului vindicativ: vindicativă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru VINDICATIV, -Ă: VINDICATÍV, -Ă adjectiv Înclinat, pornit către răzbunare; răzbunător. [< limba franceza vindicatif, conform latina vindicare – a răzbuna]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VINDICATIV: VINDICATÍV, -Ă, vindicativi, -e, adjectiv (livresc) Răzbunător. – Din limba franceza vindicatif. Forme diferite ale cuvantului vindicativ: vindicativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VINDICATIV: VINDICATÍV, -Ă, vindicativi, -e, adjectiv (livresc) Răzbunător. – Din limba franceza vindicatif. Forme diferite ale cuvantului vindicativ: vindicativ-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vindicativ: vindicatív (livresc) adjectiv masculin, plural vindicatívi; forme vindicatívă, plural vindicatíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vindicativ: vindicatív adjectiv masculin, plural vindicatívi; forme singular vindicatívă, plural vindicatíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vindicativ: vindicativ a. care caută să-și răsbune, care nu iartă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru vindicativ: vindicativ adjectiv verbal DUȘMĂNOS. RANCHIUNOS. RĂZBUNĂTOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru VINDICATIV: VINDICATÍV, -Ă adjectiv răzbunător. (< limba franceza vindicatif) Forme diferite ale cuvantului vindicativ: vindicativ-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Vindicativ: Vindicativ ≠ nerăzbunător Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'VINDICATIV' vinderéu/vinderélVÍNDIACvíndiac/vindiácVINDÍCVINDICATÍVVINDICATIVITÁTEVINDÍCTĂVINDIRÉUvindobonián |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Vindicativ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vindicativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii VINDICATÍV vindicativă vindicativi, vindicative livresc Care caută să se răzbune; care nutrește dorința de răzbunare; răzbunător. |
GRAMATICA cuvântului Vindicativ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vindicativ. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Vindicativ poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE vindicativ? Vezi cuvântul vindicativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vindicativ?[ vin-di-ca-tiv ] Se pare că cuvântul vindicativ are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Vindicativ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Balanță romană?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
