 | as |
|
| Reformator [ re-for-ma-tor ] VEZI SINONIME PENTRU reformator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului reformator în mai multe dicționareDefinițiile pentru reformator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REFORMATÓR: REFORMATÓR, -OÁRE, reformatori, -oare, adjectiv (Și substantivat; despre persoane) Care reformează, care aduce reforme, care înnoiește. Ne-au trimis... un reformator. C. PETRESCU, Î. II 130. Versul lui Eminescu se detașează într-un relief izbitor. Simți îndată că ai de-a face cu un reformator. Primele lui poezii sînt un strigăt puternic de revoltă artistică. VLAHUȚĂ, O. A. 239. • figurat Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator? ALECSANDRI, P. II 6. O an, prezis atîta, măreț reformator! Începi, prefă, răstoarnă și îmbunătățează. ALEXANDRESCU, M. 5. Forme diferite ale cuvantului reformator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru REFORMATÓR: REFORMATÓR reformatoroáre (reformatoróri, reformatoroáre) 1) și substantival (despre persoane) Care face reforme; care reformează. 2) (despre idei, teorii etc.) Care prevede reforme. /<fr. réformateur, latina reformator, reformatororis Forme diferite ale cuvantului reformator: oáre reformatoróri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REFORMATÓR: REFORMATÓR, -OÁRE, reformatori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care reformează, care aduce reforme, care reînnoiește; propagator de reforme. – Din limba franceza réformateur, latina reformator. Forme diferite ale cuvantului reformator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REFORMATÓR: REFORMATÓR, -OÁRE, reformatori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care reformează, care aduce reforme, care înnoiește; propagator de reforme. – Din limba franceza réformateur, latina reformator. Forme diferite ale cuvantului reformator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REFORMATÓR: REFORMATÓR, -OÁRE adjectiv, substantiv masculin și forme 1. (Propagator) de reforme, (cel) care reformează, care înnoiește. 2. (Înfăptuitor, adept) al Reformei (2). [conform limba franceza réformateur, latina reformator]. Forme diferite ale cuvantului reformator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REFORMATÓR: REFORMATÓR, -OÁRE adjectiv, substantiv masculin forme 1. (propagator) de reforme, (cel) care reformează, înnoiește. 2. (înfăptuitor) al Reformei (2). (< limba franceza réformateur, latina reformator) Forme diferite ale cuvantului reformator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru reformator: *reformatór, -oáre substantiv Care reformează: Solone a fost un înțelept reformator. Șefu uneĭ reforme religioase: reformatoriĭ secululuĭ XVI. Forme diferite ale cuvantului reformator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REFORMATOR: REFORMATOR adjectiv înnoitor, primenitor, regenerator, transformator, (livresc) novator. (O mișcare reformator.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reformator: reformatór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural reformatóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural reformatoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reformator: reformatór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural reformatóri; forme singular și plural reformatoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru reformator: reformator a. și m. care aduce reforme: o an, măreț, reformator! greacă AL. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'REFORMATOR' REFORMÁREREFORMÁTREFORMÁȚIEreformațiúneREFORMATÓRreformézREFÓRMINGREFORMÍSMREFORMÍST |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL REFORMATÓR Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului reformator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii REFORMATÓR reformatÓroáre reformatÓróri, reformatÓroáre 1 și substantival despre persoane Care face reforme; care reformează. Réformateur, latina reformator, reformatÓroris. O mișcare reformatÓr. |
GRAMATICA cuvântului REFORMATÓR? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului reformator. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul REFORMATÓR poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE reformator? Vezi cuvântul reformator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul reformator?[ re-for-ma-tor ] Se pare că cuvântul reformator are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL REFORMATÓR |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagmele bulb pilos?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul reformator are forma: reformatóri
