eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție relativitate


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Relativitate [ re-la-ti-vi-ta-te ]
VEZI SINONIME PENTRU relativitate PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului relativitate în mai multe dicționare

Definițiile pentru relativitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
RELATIVITATE
   
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RELATIVITATE:
RELATIVITÁTE substantiv feminin

1. Faptul de a fi relativ.

2. Proprietate a mărimilor fizice de a avea valori dependente de condițiile concrete în care se efectuează măsurarea lor sau de sistemul de referință la care sunt raportate.
       • Teoria relativității = teorie fizică a interdependenței dintre spațiu, timp și materia în mișcare, prin care se stabilesc, cu precizie mai mare decât în fizica clasică, legile generale ale tuturor fenomenelor fizice și pentru cazurile în care vitezele corpurilor nu sunt neglijabile față de viteza de propagare a luminii în vid.

– Din limba franceza relativité.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



RELATIVITATE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RELATIVITATE:
RELATIVITÁTE substantiv feminin Faptul de a fi relativ. Relativitatea cunoștințelor.
       • (fizică) Teoria relativității = teorie a tuturor fenomenelor fizice, bazată în esență pe două legi generale, numite principiul relativității restrînse și principiul constanței vitezei luminii în vid, prin care se stabilesc cu precizie mai mare decît în fizica clasică legile generale ale tuturor fenomenelor fizice și pentru cazurile în care vitezele corpurilor nu sînt neglijabile față de viteza de propagare a luminii în vid.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

RELATIVITATE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RELATIVITATE:
RELATIVITÁTE substantiv feminin

1. Însușirea a ceea ce este relativ; relativism.

2. Proprietate a mărimilor fizice de a depinde de condițiile concrete în care se efectuează măsurarea lor sau de sistemul de referință la care sunt raportate.
♦ Teoria relativității = teorie formulată de Einstein, potrivit căreia legile fenomenelor fizice sunt valabile cu o precizie cu atât mai mică cu cât vitezele corpurilor sunt mai mari comparabile cu viteza de propagare a luminii în vid. [conform limba franceza relativité].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

RELATIVITATE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RELATIVITATE:
RELATIVITÁTE substantiv feminin

1. Faptul de a fi relativ.

2. Proprietate a mărimilor fizice de a depinde de condițiile concrete în care se efectuează măsurarea lor sau de sistemul de referință la care sunt raportate.
       • Teoria relativității = teorie fizică a interdependenței dintre spațiu, timp și materia în mișcare, cuprinzând legi valabile atât pentru viteze mici de deplasare ale corpurilor, cât și pentru viteze relative foarte mari, comparabile cu viteza luminii.

– Din limba franceza relativité.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)



RELATIVITATE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RELATIVITATE:
RELATIVITÁTE substantiv feminin

1. faptul de a fi relativ; relativism (2).

2. proprietate a fenomenelor, a mărimilor fizice de a depinde de condițiile concrete în care se efectuează măsurarea lor sau de sistemul de referință la care sunt raportate.
♦ teoria relativitateății = teorie fizică potrivit căreia legile fenomenelor fizice sunt valabile cu o precizie cu atât mai mică cu cât vitezelor corpurilor sunt mai mari comparabile cu viteza de propagare a luminii în vid. (< limba franceza relativité)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

RELATIVITATE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RELATIVITATE:
RELATIVITÁTE forme Caracter relativ.
       • Teoria relativitateății teorie care caracterizează proprietățile temporal-spațiale ale proceselor fizice. /<fr. relativité, germana Relativität

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

relativitate
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru relativitate:
*relativitáte forme (despre relativ; limba franceza relativité). Calitatea de a fi relativ: relativitatea valoriĭ auruluĭ.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

relativitate
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru relativitate:
relativitate forme însușirea celor relative: relativitatea cunoștințelor noastre.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

relativitate
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru relativitate:
relativitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat relativității
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

relativitate
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru relativitate:
relativitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat relativitắții
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

RELATIVITATE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RELATIVITATE:
RELATIVITATE substantiv relativism.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'RELATIVITATE'
RELATÍVrelativăRELATIVÍSMRELATIVÍSTRELATIVITÁTERELATIVIZÁrelativizántRELATIVIZÁRErelatór

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL RELATIVITATE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului relativitate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
       • Teoria relativitateății teorie care caracterizează proprietățile temporal-spațiale ale proceselor fizice.

GRAMATICA cuvântului RELATIVITATE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului relativitate.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul RELATIVITATE poate fi: substantiv,

CUM DESPART ÎN SILABE relativitate?
Vezi cuvântul relativitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul relativitate?
[ re-la-ti-vi-ta-te ]
Se pare că cuvântul relativitate are şase silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL RELATIVITATE
Inţelegi mai uşor cuvântul relativitate dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Teoria relativității = teorie fizică a interdependenței dintre spațiu, timp și materia în mișcare, prin care se stabilesc, cu precizie mai mare decât în fizica clasică, legile generale ale tuturor fenomenelor fizice și pentru cazurile în care vitezele corpurilor nu sunt neglijabile față de viteza de propagare a luminii în vid
fizică Teoria relativității = teorie a tuturor fenomenelor fizice, bazată în esență pe două legi generale, numite principiul relativității restrînse și principiul constanței vitezei luminii în vid, prin care se stabilesc cu precizie mai mare decît în fizica clasică legile generale ale tuturor fenomenelor fizice și pentru cazurile în care vitezele corpurilor nu sînt neglijabile față de viteza de propagare a luminii în vid
♦ Teoria relativității = teorie formulată de Einstein, potrivit căreia legile fenomenelor fizice sunt valabile cu o precizie cu atât mai mică cu cât vitezele corpurilor sunt mai mari comparabile cu viteza de propagare a luminii în vid
Teoria relativității = teorie fizică a interdependenței dintre spațiu, timp și materia în mișcare, cuprinzând legi valabile atât pentru viteze mici de deplasare ale corpurilor, cât și pentru viteze relative foarte mari, comparabile cu viteza luminii
♦ teoria relativitateății = teorie fizică potrivit căreia legile fenomenelor fizice sunt valabile cu o precizie cu atât mai mică cu cât vitezelor corpurilor sunt mai mari comparabile cu viteza de propagare a luminii în vid



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL RELATIVITATE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Calimera substantiv feminin articulat familial; în expresie a se schimba calimera?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
instituție, asociație având ca scop cultivarea și răspândirea artelor, în special a artei muzicale
a a-și arăta recunoștința față de cineva; b a aduce cuiva laude superlative
a se schimba situația
puțin câte puțin, încetul cu încetul
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?