 | as |
|
| Reverenţă [ re-ve-ren-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU reverenţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului reverenta în mai multe dicționareDefinițiile pentru reverenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REVERENȚĂ: REVERÉNȚĂ, reverențe, substantiv feminin 1. Închinăciune, plecăciune, în semn de respect; temenea. Ea se desprinde de brațul lui și face o reverență pentru care s-a chinuit acasă îndelung. CAMIL PETRESCU, O. I 349. Întrebatul făcu o reverență plină de recunoștință. ANGHEL-IOSIF, C. L. 148. Mersi... zise domnul Georges, cu o frumoasă reverență. HOGAȘ, M. N. 39. 2. Respect, considerație, stimă. (Atestat în forma învechită reverință) Acesta-i omul care arde de dorință Ca să vă înfățoșeze adînca sa reverință. NEGRUZZI, S. III 96. • Pronume de reverență (sau de politețe) = pronume personal de persoană 2 și 3, întrebuințat în semn de respect față de persoana căreia ne adresăm. Dumneata și dumneavoastră sînt pronume de reverență. – Variantă: (învechit) reverínță substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REVERENȚĂ: REVERÉNȚĂ, reverențe, substantiv feminin 1. Salut ceremonios care se execută prin înclinarea bustului și îndoirea genunchilor; închinăciune; plecăciune în semn de respect; temenea. 2. Respect, venerație, considerație, stimă. • Pronume de reverență (sau de politețe) = pronume personal de persoana a 2-a și a 3-a, întrebuințat în semn de respect față de persoana căreia ne adresăm sau despre care vorbim. – Din limba franceza révérence, latina reverentia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REVERENȚĂ: REVERÉNȚĂ, reverențe, substantiv feminin 1. Salut ceremonios care se execută prin înclinarea bustului și îndoirea genunchilor, închinăciune; plecăciune în semn de respect, temenea. 2. Respect, venerație, considerație, stimă. • Pronume de reverență = pronume de politețe. – Din limba franceza révérence, latina reverentia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru REVERENȚĂ: REVERÉNȚĂ reverentae forme 1) Plecăciune în semn de profund respect. 2) livresc Sentiment de înaltă prețuire față de o persoană; considerație; deferență; respect; stimă. • Pronume de reverenta pronume de politețe. /<fr. révérence, latina reverentia Forme diferite ale cuvantului reverenta: reverentae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REVERENȚĂ: REVERÉNȚĂ substantiv feminin 1. (Rar) Plecăciune, salut în semn de respect, de venerație; temenea. 2. Respect, venerație, stimă. ♦ Pronume de reverență = pronume de politețe. [conform latina reverentia, limba franceza révérence]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REVERENȚĂ: REVERENȚĂ substantiv compliment, închinăciune, mătanie, plecăciune, ploconeală, temenea, (regional) plocon, (învechit) plecare, (turcism învechit) talîm, (familial rar) selamlîc. (I-a făcut o reverenta adîncă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REVERENȚĂ: REVERÉNȚĂ substantiv feminin 1. plecăciune, salut în semn de respect, de venerație. 2. respect, considerație, stimă. • pronume de reverenta = pronume de politețe. (< limba franceza révérence, latina reverentia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru REVERENȚĂ: REVERÉNȚĂ substantiv verbal apreciere, atenție, cinste, cinstire, considerație, cuviință, decență, onoare, politețe, prețuire, respect, stimă, trecere, vază. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru reverență: reverență substantiv verbal APRECIERE. ATENȚIE. CINSTE. CINSTIRE. CONSIDERAȚIE. CUVIINȚĂ. DECENȚĂ. ONOARE. POLITEȚE. PREȚUIRE. RESPECT. STIMĂ. TRECERE. VAZĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru reverență: *reverénță forme, plural e (latina reverentia, limba franceza révérence). Respect, venerațiune, închinăcĭune, plecăcĭune: a face o reverență adîncă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru reverență: reverență forme 1. venerațiune adâncă; 2. mișcarea corpului când se salută. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru reverență: reverénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat reverénței; plural reverénțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru reverență: reverénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat reverénței; plural reverénțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'REVERENTA' REVERBEROMÉTRUREVERÉNDREVERÉNDĂREVERENDÍSIMREVERÉNȚĂREVERENȚIAreverențiálreverențiarREVERENȚIÓS |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL reverență Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului reverență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii REVERÉNȚĂ reverențăe forme 1 Plecăciune în semn de profund respect. • Pronume de reverență pronume de politețe. I-a făcut o reverență adâncă. I-a făcut o reverență adîncă. |
GRAMATICA cuvântului reverență? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului reverență. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul reverență poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE reverenţă? Vezi cuvântul reverenţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul reverenţă?[ re-ve-ren-ţă ] Se pare că cuvântul reverenţă are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL reverență Inţelegi mai uşor cuvântul reverență dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Pronume de reverență sau de politețe = pronume personal de persoană 2 și 3, întrebuințat în semn de respect față de persoana căreia ne adresăm Pronume de reverență sau de politețe = pronume personal de persoana a 2-a și a 3-a, întrebuințat în semn de respect față de persoana căreia ne adresăm sau despre care vorbim Pronume de reverență = pronume de politețe ♦ Pronume de reverență = pronume de politețe pronume de reverenta = pronume de politețe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL reverență |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da cărțile pe față?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul reverență are forma: reverénțe
