 | as |
|
| Revoltător [ re-vol-tă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU revoltător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului revoltator în mai multe dicționareDefinițiile pentru revoltator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REVOLTĂTÓR: REVOLTĂTÓR, -OÁRE, revoltători, -oare, adjectiv Care provoacă revoltă, indignare. Cei care au tot, pămînt, capital, dregătorii ale statului, nu plătesc absolut nimic... Iată crima revoltătoare a castei parazite din Principatele dunărene. SADOVEANU, E. 51. Polemica lui e blîndă, demnă, stăpînită și în fața celor mai revoltătoare absurdități el rămîne liniștit. VLAHUȚĂ, O. A. 228. Forme diferite ale cuvantului revoltator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru REVOLTĂTÓR: REVOLTĂTÓR1 adverb 1) Într-un mod care provoacă revoltă. 2) (urmat de prepoziția de, precedând adjective sau adverbe) În mare măsură; foarte. revoltator de încet. /a (se) revolta + sufix revoltatorător Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REVOLTĂTÓR: REVOLTĂTÓR, -OÁRE, revoltători, -oare, adjectiv Care provoacă revoltă, indignare; nedrept, scandalos. – Revolta + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului revoltator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REVOLTĂTÓR: REVOLTĂTÓR, -OÁRE, revoltători, -oare, adjectiv Care provoacă revoltă, indignare; nedrept, scandalos. – Revolta + sufix -ător. Forme diferite ale cuvantului revoltator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru REVOLTĂTÓR: REVOLTĂTÓR2 revoltatoroáre (revoltatoróri, revoltatoroáre) Care provoacă revoltă; în stare să revolte. / a (se) revolta + sufix revoltatorător Forme diferite ale cuvantului revoltator: oáre revoltatoróri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru revoltător: *revoltătór, -oáre adjectiv Care te revoltă, care te indignează: purtare revoltătoare. adverb A te purta revoltător. Forme diferite ale cuvantului revoltator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru REVOLTĂTOR: REVOLTĂTOR adjectiv scandalos, (învechit) revoltant, (învechit, în Transilvania) scăndălicios. (Un gest revoltator.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REVOLTĂTÓR: REVOLTĂTÓR, -OÁRE adjectiv Care provoacă indignare; revoltant. [< revolta + (ă)tor]. Forme diferite ale cuvantului revoltator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REVOLTĂTÓR: REVOLTĂTÓR, -OÁRE adjectiv care provoacă revoltă, indignare. (< revolta + -/ă/tor) Forme diferite ale cuvantului revoltator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru revoltător: revoltătór adjectiv masculin, plural revoltătóri; forme singular și plural revoltătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru revoltător: revoltătór adjectiv masculin, plural revoltătóri; forme singular și plural revoltătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru revoltător: revoltător a. care revoltă, care indignează: abuz revoltător. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'REVOLTATOR' REVÓLTĂREVOLTÁNTREVOLTÁREREVOLTÁTREVOLTĂTÓRREVOLÚTREVOLÚȚIEREVOLUȚIONÁREVOLUȚIONÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL revoltător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului revoltător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Revoltător de încet. /a se revolta + sufix revoltătorător. REVOLTĂTÓR2 revoltătoroáre revoltătoróri, revoltătoroáre Care provoacă revoltă; în stare să revolte. / a se revolta + sufix revoltătorător. Un gest revoltător. Un gest revoltător. |
GRAMATICA cuvântului revoltător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului revoltător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul revoltător poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE revoltător? Vezi cuvântul revoltător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul revoltător?[ re-vol-tă-tor ] Se pare că cuvântul revoltător are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL revoltător |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se îmbăta cu apă rece sau chioară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
