eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție rezidenta


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Rezidență [ re-zi-den-ță ]
VEZI SINONIME PENTRU rezidență PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului rezidenta în mai multe dicționare

Definițiile pentru rezidenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rezidență:
*rezidénță forme, plural e (latina residentia, limba franceza résidence. vezi prezidență). Sediŭ, locuință obișnuită: Bucureștiĭ sînt rezidența puterilor publice în România. Oraș principal, capitală, centru în care rezidă un suveran, un senior.

– Fals reședință, că nu există verbu a reședea cum există a ședea față de ședință.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

REZIDENȚĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru REZIDENȚĂ:
REZIDÉNȚĂ, rezidențe, substantiv feminin (Învechit) Reședință. Toți aderenții șezători în orice parte de locuțiune.. vor trimite voturile lor la rezidența comitetului. La GHICA, A. 798. Acest tîrg a fost odată rezidența domnească. NEGRUZZI, S. I 191.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

REZIDENȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru REZIDENȚĂ:
REZIDÉNȚĂ rezidentae forme

1) Sediu al unei autorități sau al unei persoane oficiale; reședință.

2) Clădire sau localitate în care se află acest sediu; reședință. /<fr. résidence, germana Residenz, latina residentia
Forme diferite ale cuvantului rezidenta: rezidentae

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

REZIDENȚĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru REZIDENȚĂ:
REZIDÉNȚĂ substantiv feminin (juridic)

1. Reședință.

2. Dreptul și starea unei persoane care se stabilește într-o țară străină în calitate de rezident. [conform limba engleză residence, limba franceza résidence, germana Residenz, latina residentia].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

REZIDENȚĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru REZIDENȚĂ:
REZIDÉNȚĂ, rezidențe, substantiv feminin

1. Reședință, sediu, domiciliu.

2. Dreptul și starea persoanei care se stabilește într-o țară străină ca rezident (2).

– Din italiana residenza, limba franceza résidence, germana Residenz.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

REZIDENȚĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru REZIDENȚĂ:
REZIDÉNȚĂ substantiv feminin

1. reședință.

2. drept și stare a cuiva care se stabilește într-o țară străină în calitate de rezident (I, 2). (< limba franceza résidence, germana Rezidenz)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

REZIDENȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru REZIDENȚĂ:
REZIDÉNȚĂ, rezidențe, substantiv feminin Reședință, sediu, domiciliu.

– Din italiana residenza, limba franceza résidence, germana Residenz.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

rezidență
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rezidență:
rezidență forme

1. locuință obișnuită;

2. centru unde rezidă capul Statului.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

rezidență
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rezidență:
rezidénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat rezidénței; plural rezidénțe
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

rezidență
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rezidență:
rezidénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat rezidénței; plural rezidénțe
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

rezidență
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rezidență:
rezidență substantiv verbal REȘEDINȚĂ. SEDIU.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'REZIDENTA'
rezícrezídREZIDÁREZIDÉNTREZIDÉNȚĂREZIDENȚIÁLREZIDENȚIÁTREZIDÍREZIDÍRE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rezidență
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rezidență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
REZIDÉNȚĂ rezidențăe forme 1 Sediu al unei autorități sau al unei persoane oficiale; reședință.

GRAMATICA cuvântului rezidență?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rezidență.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rezidență poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul rezidență sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul rezidență are forma: rezidénțe
VEZI PLURALUL pentru rezidență la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE rezidență?
Vezi cuvântul rezidență desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rezidență?
[ re-zi-den-ță ]
Se pare că cuvântul rezidență are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rezidență

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A trage la jug?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
care este fixat, prins de perete
rușinat, umilit
a a trage carul, căruța, plugul etc
arbore mic din familia rozaceelor, cu ramuri plecate, cu frunze imparipenate, cu flori albe și fructe de mărimea unui bob de mazăre, roșii și astringente la gust sorbus aucuparia
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app