 | as |
|
| Ridicol [ ri-di-col ] VEZI SINONIME PENTRU ridicol PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ridicol în mai multe dicționareDefinițiile pentru ridicol din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RIDICOL: RIDÍCOL2, -Ă, ridicoli, -e, adjectiv 1. Care stîrnește rîsul sau batjocura, verb reflexiv:ednic de rîs sau de batjocură.; de rîs; caraghios. vezi comic. D-ta știi de ce am eșuat eu cu cercetările astea? De ce am ajuns să mă fac ridicol? BARANGA, I. 195. Chiriac, în ipostasul lui de sergent în garda civică, e un tip ridicol. IBRĂILEANU, S. 49. • (Adverbial) Pe străzile-ncrustate cu toată viața ta, Ridicol și încet te vor purta Într-o cutie nouă, lustruită, Mulțimea neagră pentru-o zi mîhnită. despre BOTEZ, P. O. 153. 2. (Despre cifre, sume de bani etc.) Foarte mic, neînchipuit de mic în raport cu valoarea reală; derizoriu. Abordăm acum numărul armatei polone, pe care Paprocki o reduce la 1300 de oameni. Ne ajunge a spune că această cifră se părea ridicolă chiar traducătorului. HASDEU, I. vezi 244. – Variantă: ridícul, -ă (EMINESCU, O. I 141, BOLINTINEANU, O. 285) adjectiv Forme diferite ale cuvantului ridicol: ridicol-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RIDICOL: RIDÍCOL1, ridicole, substantiv neutru Ceea ce este verb reflexiv:ednic de rîs, de batjocură; aspect caraghios, absurd (al unui lucru, al unei ființe etc.). A cădea în ridicol. ▭ Profesoara și prietina mea mă învățase să cunosc și ridicolele societății în care intram: lenea orientală, ignoranța și lipsa desăvîrșită de cavalerism. SADOVEANU, O. VIII 46. Mult amar și mult ridicol întrunește o făptură Ce se naște prin iubire și se mistuie prin ură. BELDICEANU, P. 123. – Variantă: ridícul (CĂLINESCU, E. O. I 19, DEMETRESCU, O. 158) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RIDICOL: RIDÍCOL, -Ă, ridicoli, -e, adjectiv 1. Care stârnește râsul sau batjocura; caraghios. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este verb reflexiv:ednic de râs, de batjocură; aspect caraghios, absurd. 2. (Despre sume de bani, cifre etc.) Foarte mic; neînsemnat, derizoriu. [Variante: ridícul, -ă adjectiv] – Din italiana ridicolo, limba franceza ridicule, latina ridiculus. Forme diferite ale cuvantului ridicol: ridicol-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RIDICOL: RIDÍCOL, -Ă, ridicoli, -e, adjectiv 1. Care stârnește râsul sau batjocura; caraghios. ♦ (Substantivat, n.) Ceea ce este verb reflexiv:ednic de râs, de batjocură; aspect caraghios, absurd. 2. (Despre sume de bani, cifre etc.) Foarte mic; neînsemnat, derizoriu. [Variante: ridícul, -ă adjectiv] – Din italiana ridicolo, limba franceza ridicule, latina ridiculus. Forme diferite ale cuvantului ridicol: ridicol-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RIDICOL: RIDICOL adjectiv, s. 1. adjectiv buf, burlesc, caraghios, caricatural, grotesc, parodic. (De un comic ridicol.) 2. substantiv (rar) ridiculitate. (ridicol unei situații.) 3. adjectiv comic, rizibil. (Are o înfățișare ridicol.) 4. adjectiv caraghios, (Maramures) ciuf, (familial și ironic) nostim. (O vestimentație cam ridicol.) 5. adjectiv derizoriu. (Prețuri ridicol.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RIDICOL: RIDÍCOL, -Ă adjectiv 1. Care stârnește râsul, batjocura; (demn) de râs; caraghios. 2. (Despre cifre, sume etc.) Foarte mic, derizoriu. // substantiv neutru Ceea ce stârnește râsul, ceea ce este demn de batjocură, de râs. [Variante ridicul, -ă adjectiv / < latina ridiculus, conform limba franceza ridicule]. Forme diferite ale cuvantului ridicol: ridicol-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RIDICOL: RIDÍCOL2 ridicolă (ridicoli, ridicole) 1) Care provoacă râsul; în stare să stârnească râsul; caraghios; rizibil. Are o înfățișare ridicolă. 2) (despre sume, cantități etc.) Care este foarte scăzut; foarte mic; neînsemnat; derizoriu. /<it. ridicolo, limba franceza ridicule, latina ridiculis Forme diferite ale cuvantului ridicol: ridicolă ridicoli ridicole Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru RIDICOL: RIDÍCOL, -Ă I. adjectiv 1. care stârnește râsul, batjocura; caraghios. 2. (despre cifre, sume etc.) foarte mic, derizoriu. II. substantiv neutru ceea ce este demn de râs. (< italiana ridicolo, limba franceza ridicule, latina ridiculus) Forme diferite ale cuvantului ridicol: ridicol-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RIDICOL: RIDÍCOL1 n. Motiv care provoacă râsul; aspect caraghios. /<it. ridicolo, limba franceza ridicule, latina ridiculis Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ridicol: ridícol adjectiv masculin, plural ridícoli; forme singular ridícolă, plural ridícole Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ridicol: ridícol adjectiv masculin, plural ridícoli; forme ridícolă, plural ridícole Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Ridicol: Ridicol ≠ frumos Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'RIDICOL' RIDICĂTÚRĂRIDÍCHERIDÍCHIERIDICHIOÁRĂRIDÍCOLRIDÍCULRIDICULITÁTERIDICULIZÁRIDICULIZÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Ridicol Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ridicol dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii De un comic ridicol. Ridicol unei situații. Are o înfățișare ridicol. O vestimentație cam ridicol. Prețuri ridicol. RIDÍCOL2 ridicolă ridicoli, ridicole 1 Care provoacă râsul; în stare să stârnească râsul; caraghios; rizibil. Are o înfățișare ridicolă. Ridicolul unei situații. Are o înfățișare ridicol. |
GRAMATICA cuvântului Ridicol? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ridicol. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Ridicol poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ridicol? Vezi cuvântul ridicol desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ridicol?[ ri-di-col ] Se pare că cuvântul ridicol are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Ridicol |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Negru pe alb?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
