 | as |
|
| Rubricare [ ru-bri-ca-re ] VEZI SINONIME PENTRU rubricare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului rubricare în mai multe dicționareDefinițiile pentru rubricare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru RUBRICARE: RUBRICÁRE substantiv feminin Acțiunea de a rubrica și rezultatul ei; clasificare. [< rubrica]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rubricare: rubricáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat rubricării; plural rubricări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'RUBRICARE' RubinsteinRÚBLĂrublátRÚBRICĂrubricárerubricáriuRUBRICÁT, -Ărubricatórrubricatúră |
GRAMATICA cuvântului rubricare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rubricare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rubricare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE rubricare? Vezi cuvântul rubricare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rubricare?[ ru-bri-ca-re ] Se pare că cuvântul rubricare are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Botanică; în compusul bundița vântului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul rubricare are forma: rubricări
