 | as |
|
| Rudă [ ru-dă ] VEZI SINONIME PENTRU rudă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ruda în mai multe dicționareDefinițiile pentru ruda din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RUDĂ: RÚDĂ1, rude, substantiv feminin 1. Persoană care face parte din aceeași familie cu alte persoane, unite între ele prin legături de sînge sau prin alianță. Venise la singura rudă rămasă în viață, fratele mamei. BART, E. 42. Toate rudele o mîngîiau cu vorba, ca să-i facă curaj. BUJOR, S. 39. Din copilăria lui se trezise prin străini, fără să cunoască tată și mamă și fără nici o rudă, care să-l ocrotească și să-l ajute. CREANGĂ, P. 139. • A fi rudă (sau rude) cu cineva sau a-i fi (cuiva) rudă = a face parte din aceeași familie, a se înrudi (cu cineva). Om bun, dumneata trebuie să fii rudă măcar de departe cu unul Ion Creangă, care a trăit în tîrgul Ieșilor. SADOVEANU, E. 103. Toți sînt rudă, rudenie, rubedenie, cuscri, fini, nași, că pe nume curat nu-și zic. DELAVRANCEA, S. 222. A se ține rudă cu (cineva) = a se socoti din aceeași familie, din același neam cu (cineva). • Expresia: Rude la Ierusalim = persoane care-ți fac protecție, care-ți acordă sprijin nemeritat; proptele. Dar oameni cu proptele! Nu știu cum vine asta... – Ce sînt proptelele? – Rude la Ierusalim, băiete... STANCU, despre 290. Pe rudă (și) pe sămînță = a) pe toți, fără excepție, pînă la unul, pe de-a-ntregul. Minunat om era pentru bolnavi căpraru Cărămidă. Îi cunoștea pe toți pe rudă și pe sămînță. MIRONESCU, S. A. 125. Păsări-Lăți-Lungilă ademenea zburătoarele – și jumulite, nejumulite, ți le păpa pe rudă pe sămînță, de nu se mai stăvea nimene cu păseri pe lîngă casă de răul lui. CREANGĂ, P. 247; b) peste tot. O să-l caut pe rudă pe sămînță și o să-l găsesc, din pămînt, din iarbă verde. VISSARION, B. 96. 2. (Învechit și popular) Familie, neam, viță. A fost odată ca-n povești, A fost ca niciodată, Din rude mari împărătești O prea frumoasă fată. EMINESCU, O. I 167. 3. (Popular) Soi, sămînță, rasă de animale, (mai rar) de plante. • locuțiune adjectiv De rudă = de prăsilă, de reproducție. Berbec de rudă. • (Rar, în legătură cu oamenii) Acuma nu mai sînt nici un fel de oameni opăciți pe pămînt, li s-a pierdut ruda la toți. ȘEZ. III 31. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RUDĂ: RÚDĂ2, rude, substantiv feminin (Regional) 1. Prăjină, par, drug. Iau mai înainte de toate două năfrămi... le prind de partea superioară a unei rude frumos împestrită. MARIAN, NU. 267. Armele lor cele mai cumplite Era furce și rude de șatră. BUDAI-DELEANU, Ț. 66. Rudă lungă, fără umbră (Valea). GOROVEI, C. 391. 2. Oiște, proțap. Cocoșul, urcat pe ruda carului, își înălță creasta împreună cu un picior, făcînd găinilor din preajmă-i semn să tacă. DAN, U. 215. Un car cu cîte două proțapuri sau rude. MARIAN, O. II 286. Dragă, hai de mă sărută, Că-ți dau boii de la rudă. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 78. ♦ Carîmb (2). Gujbă se numește în Transilvania o împletitură de carpăn, cu care se leagă leucele de rudele carălor. MARIAN, O. II 395. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUDĂ: RÚDĂ1, rude, substantiv feminin 1. Persoană care face parte din aceeași familie cu alte persoane, unite între ele prin legături de sânge sau prin alianță; rudenie (2), rubedenie. • Expresia: A avea rude la Ierusalim = a avea persoane influente care îți acordă protecție; a avea proptele. Pe rudă (și) pe sămânță = a) pe toți, fără excepție, până la unul; b) peste tot. ♦ Familie, neam, viță. 2. (popular) Soi, sămânță de animale sau de plante. • locuțiune adjectiv De rudă = de prăsilă, de reproducție. Berbec de rudă. – Din limba bulgară roda. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUDĂ: RÚDĂ1, rude, substantiv feminin 1. Persoană care face parte din aceeași familie cu alte persoane, unite între ele prin legături de sânge sau prin alianță; rudenie (2), rubedenie. • Expresia: A avea rude la Ierusalim = a avea persoane influente care îți acordă protecție; a avea proptele. Pe rudă (și) pe sămânță = a) pe toți, fără excepție, până la unul; b) peste tot. ♦ Familie, neam, viță. 2. (popular) Soi, sămânță de animale sau de plante. • locuțiune adjectiv De rudă = de prăsilă, de reproducție. Berbec de rudă. – Din limba bulgară roda. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru RUDĂ: RÚDĂ rudae forme Fiecare dintre persoanele care se află în legături de rudenie, privite în raport una față de alta; neam. • (A avea) rudae la Ierusalim a fi în relații bune cu persoane care pot face protecție; a avea proptele. [G.-D. rudei] /< bulg. roda Forme diferite ale cuvantului ruda: rudae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rudă: rudă substantiv verbal BĂȚ. CATEGORIE. CLASĂ. COADĂ. CULME. DRUG. FAMILIE. FEL. GEN. GENERAȚIE. MINEREU. NEAM. NUIA. OIȘTE. PAR. POPOR. POPULAȚIE. PRĂJINĂ. PROȚAP. SEMINȚIE. SOI. SPECIE. SPEȚĂ. TIP. VARGĂ. VARIETATE. VIȚĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru rudă: rúdă (rúde), substantiv feminin – 1. (Moldova, Transilvania) Par, prăjină, prepeleac. – 2. Oiște, proțap. limba sârbă ruda (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Tiktin; Rosetti, II, 82). Forme diferite ale cuvantului ruda: rúde Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru RUDĂ: RÚDĂ substantiv neam, rubedenie, rudenie, (învechit și regional) nemotenie, (regional) nat, nemenie, nemet, nemușug, (Moldova) cimotie. (Are câteva ruda foarte apropiate.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru RUDĂ: RUDĂ substantiv neam, rubedenie, rudenie, (învechit și regional) nemotenie, (regional) nat, nemenie, nemet, nemușug, (Moldova) cimotie. (Are cîteva ruda foarte apropiate.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru rudă: rudă forme Moldova trecut 1. oiște: cal de rudă; 2. prăjină de întins hainele (în casele țărănești). [Origină necunoscută]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rudă: 3) rúdă forme, plural e și ruzĭ (sîrb. limba bulgară rúda, limba rusă rudá, mineral, mină; vechea slavă ruda, metalurgie vezi rudar). Serbia. Mină, baĭe. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUDĂ: RÚDĂ2, rude, substantiv feminin (regional) 1. Prăjină, par, drug. 2. Oiște, proțap. – Din limba maghiară rud, sârbo-croată ruda. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUDĂ: RÚDĂ2, rude, substantiv feminin (regional) 1. Prăjină, par, drug. 2. Oiște, proțap. – Din limba maghiară rud, limba sârbă ruda. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rudă: rúdă (persoană, obiect) substantiv feminin, genitiv dativ articulat rúdei; plural rúde Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rudă: rúdă substantiv feminin, genitiv dativ articulat rúdei; plural rúde Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'RUDA' RucsandraruculíRUCULUÍRErudRÚDĂRUDACÉERUDÁRRUDĂREASĂRUDĂRÉSC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL rudă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului rudă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii RÚDĂ rudăe forme Fiecare dintre persoanele care se află în legături de rudenie, privite în raport una față de alta; neam. • A avea rudăe la Ierusalim a fi în relații bune cu persoane care pot face protecție; a avea proptele. Are câteva rudă foarte apropiate. Are cîteva rudă foarte apropiate. |
GRAMATICA cuvântului rudă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rudă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rudă poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE rudă? Vezi cuvântul rudă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rudă?[ ru-dă ] Se pare că cuvântul rudă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL rudă Inţelegi mai uşor cuvântul rudă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A fi rudă sau rude cu cineva sau a-i fi cuiva rudă = a face parte din aceeași familie, a se înrudi cu cineva A se ține rudă cu cineva = a se socoti din aceeași familie, din același neam cu cineva Rude la Ierusalim = persoane care-ți fac protecție, care-ți acordă sprijin nemeritat; proptele Pe rudă și pe sămînță = a pe toți, fără excepție, pînă la unul, pe de-a-ntregul locuțiune adjectiv De rudă = de prăsilă, de reproducție A avea rude la Ierusalim = a avea persoane influente care îți acordă protecție; a avea proptele Pe rudă și pe sămânță = a pe toți, fără excepție, până la unul; b peste tot locuțiune adjectiv De rudă = de prăsilă, de reproducție A avea rude la Ierusalim = a avea persoane influente care îți acordă protecție; a avea proptele Pe rudă și pe sămânță = a pe toți, fără excepție, până la unul; b peste tot locuțiune adjectiv De rudă = de prăsilă, de reproducție |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rudă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A freca cuiva ridichea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul rudă are forma: rúde
