 | as |
|
| Rugare [ ru-ga-re ] VEZI SINONIME PENTRU rugare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului rugare în mai multe dicționareDefinițiile pentru rugare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RUGARE: RUGÁRE, rugări, substantiv feminin Rugă, rugăciune, rugăminte. O rugare eu ți-aș face Să mi te-ntorci în bună pace. COȘBUC, P. II 117. Mult mă mai rugai, O rugare mare, Cu multă răbdare. MARIAN, Î. 108. ♦ (Învechit și regional) Petiție, cerere. Se roagă... să binevoiești a-i primi, avînd a pune o rugare la picioarele măriei-tale. SADOVEANU, Z. C. 334. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUGARE: RUGÁRE, rugări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) ruga și rezultatul ei. ♦ (popular) Rugăminte, rugă. ♦ (învechit și regional) Petiție, cerere. – vezi ruga. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUGARE: RUGÁRE, rugări, substantiv feminin Acțiunea de a (se) ruga și rezultatul ei. ♦ (popular) Rugăminte, rugă. ♦ (învechit și regional) Petiție, cerere. – vezi ruga. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rugare: rugare substantiv verbal CERERE. ÎNCHINARE. ÎNCHINĂCIUNE. PETIȚIE. RUGĂ. RUGĂCIUNE. RUGĂMINTE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru rugare: rugáre forme, plural ărĭ. Vechĭ. Azĭ Transilvania Rugăminte, cerere adresată unuĭ om. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rugare: rugáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat rugării; (rugăminți, petiții) plural rugări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rugare: rugáre (învechit) substantiv feminin, genitiv dativ articulat rugắrii; (rugăminți) plural rugắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'RUGARE' RUGĂCIUNÁRRUGĂCIÚNERUGĂMÍNTErugárRUGÁRERUGÁTRUGĂTÓRrugávițăRÚGBI |
GRAMATICA cuvântului rugare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rugare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rugare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE rugare? Vezi cuvântul rugare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul rugare?[ ru-ga-re ] Se pare că cuvântul rugare are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rugare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: E slab de-i poți număra coastele sau îi numeri coastele de slab ce e?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul rugare are forma: rugări
