eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție rusinare


SINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Ruşinare [ ru-şi-na-re ]
VEZI SINONIME PENTRU ruşinare PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului rusinare în mai multe dicționare

Definițiile pentru rusinare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru RUȘINARE:
RUȘINÁRE substantiv feminin Faptul de a (se) rușina; rușine. Și numaidecît simți o rușinare, o mustrare de conștiință. AGÎRBICEANU, S. P. 42. A ta față... Rumenă de rușinare și cu nurii înflorită... Au zîmbit. CONACHI, P. 100.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



rușinare
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru rușinare:
rușinare substantiv verbal DESFRÎU. DEZMĂȚ. JENĂ. ORGIE. RUȘINE. SFIALĂ. SFIICIUNE. STINGHEREALĂ. STÎNJENEALĂ. STÎNJENIRE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

RUȘINARE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru RUȘINARE:
RUȘINÁRE, rușinări, substantiv feminin Faptul de a (se) rușina.

– vezi rușina.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a



rușinare
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru rușinare:
rușináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat rușinării; plural rușinări
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

RUȘINARE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru RUȘINARE:
RUȘINÁRE substantiv feminin Faptul de a (se) rușina.

– vezi rușina.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

rușinare
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru rușinare:
!rușináre substantiv feminin, genitiv dativ articulat rușinắrii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'RUSINARE'
RUȘIÍRUȘII-MUNȚIRusinRUȘINÁRUȘINÁRERUȘINÁTRUȘINĂTÓRRUȘÍNErușínea-fételor



GRAMATICA cuvântului rușinare?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului rușinare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul rușinare poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul rușinare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul rușinare are forma: rușinări
VEZI PLURALUL pentru rușinare la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE ruşinare?
Vezi cuvântul ruşinare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ruşinare?
[ ru-şi-na-re ]
Se pare că cuvântul ruşinare are patru silabe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL rușinare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala fără întârziere?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
rachetă1 2 de mari dimensiuni, folosită pentru plasarea pe orbite a sateliților artificiali și pe traiectorii stabilite a navelor cosmice
a spune minciuni
numaidecât, fără zăbavă
a fiecare dintre cele două puncte sau regiuni de la extremitatea unui magnet; b fiecare dintre cele două puncte ale globului pământesc către care se îndreaptă capetele unui ac magnetic
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app