 | as |
|
| Satiric [ sa-ti-ric ] VEZI SINONIME PENTRU satiric PE ESINONIME.COM definiția cuvântului satiric în mai multe dicționareDefinițiile pentru satiric din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SATIRIC: SATÍRIC2, -Ă, satirici, -e, adjectiv Cu caracter de satiră; care ține de satiră. vezi epigramatic. Anton Bacalbașa... verb reflexiv:ea să ne arate fondul său de lirism senin, care desigur ne va surprinde, ca și însemnatele sale produceri satirice. DEMETRESCU, O. 190. Și, pentru a sfîrși printr-o trăsătură satirică: «prostul găsește oricînd unul mai prost ca el care să-l admire». BOLINTINEANU, O. 253. ♦ Înclinat spre satiră. Spirit satiric. ♦ (Substantivat) Autor de satire. Caragiale e un satiric. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 219. Publicul romîn s-a învățat așa de mult să rîză de spiritualele producțiuni ale mult talentatului nostru satiric. GHEREA, ST. Hristos II 132. Acei vestiți satirici... nu numai nu avură din scrieri neplăceri, Ci cîștigară încă nemuritoare slavă. NEGRUZZI, S. II 215. Forme diferite ale cuvantului satiric: satiric-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SATIRIC: SATIRIC adjectiv, s. 1. adjectiv sarcastic, (învechit) satiricesc, (figurat) biciuitor, caustic, incisiv, înțepător, mușcător, pișcător, șfichiuitor, tăios, usturător. (Ton satiric.) 2. adjectiv epigramatic, (figurat) caustic, incisiv, înțepător, mușcător, usturător. (Poezie cu caracter satiric.) 3. substantiv (rar) satirist. (greacă Alexandrescu a fost un mare satiric.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SATIRIC: SATÍRIC, -Ă, satirici, -ce, adjectiv Cu caracter de satiră; care ține de satiră. ♦ Înclinat spre satiră. Spirit satiric. ♦ (Substantivat, m.) Persoană care satirizează; autor de opere satirice. ♦ (Substantivat, n.) Conținut, caracter specific satirei. – Din limba franceza satirique, latina satiricus. Forme diferite ale cuvantului satiric: satiric-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SATIRIC: SATÍRIC, -Ă, satirici, -ce, adjectiv Cu caracter de satiră; care ține de satiră. ♦ Înclinat spre satiră. Spirit satiric. ♦ (Substantivat, m.) Persoană care satirizează; autor de opere satirice. ♦ (Substantivat, n.) Conținut, caracter specific satirei. – Din limba franceza satirique, latina satiricus. Forme diferite ale cuvantului satiric: satiric-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SATIRIC: SATÍRIC2, -Ă adjectiv referitor la satiri. ♦ dansuri satirice = dansuri licențioase executate în reprezentațiile de drame satirice; dramă satirică = (la greci) poem dramatic, patetic și comic, în care corpul era compus din satiri. (< limba franceza satyrique, latina satiricus) Forme diferite ale cuvantului satiric: satiric-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru *satiric: 2) *satíric, -ă adjectiv (vgr. satyricós, despre sátyros, satir). De satir, al sátirilor: dans satiric. Dramă satirică, la vechiĭ Grecĭ, poemă dramatică patetică și comică tot odată (tragi-comedia) în care coru era compus din sátirĭ. Forme diferite ale cuvantului *satiric: *satiric-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru *satiric: 1) *satíric, -ă adjectiv (latina satiricus, despre sátira). De satiră: stil satiric, poemă satirică. Pornit spre satiră, spre ironie: spirit satiric. Care scrie satire: poet satiric. substantiv Scriitor satiric. adverb A scrie satiric. Forme diferite ale cuvantului *satiric: *satiric-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SATIRIC: SATÍRIC1 satiriccă (satiricci, satiricce) 1) Care ține de satiră; propriu satirei. Roman satiric. 2) Care scrie satire. Scriitor satiric. 3) Care are înclinație spre satiră. Spirit satiric. /<lat. satiricus, limba neogreacă satyrikos, limba franceza satirique Forme diferite ale cuvantului satiric: satiriccă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SATIRIC, -Ă: SATÍRIC, -Ă adjectiv Specific satirei; care ține de satiră; ironic, batjocoritor, mușcător. // substantiv masculin Autor de satire. // substantiv neutru Conținutul, caracterul specific al unei satire. [conform latina satiricus, limba franceza satirique]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SATIRIC: SATÍRIC1, -Ă I. adjectiv specific satirei; care ține de satiră; ironic, batjocoritor, mușcător. II. substantiv masculin autor de satire. III. substantiv neutru conținut, caracter specific satirei. (< limba franceza satirique, latina satiricus) Forme diferite ale cuvantului satiric: satiric-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SATIRIC: SATÍRIC1 substantiv neutru Conținut, caracter specific satirei. [Artiștii] au simțit nevoia unor completări, a unor adăugiri, care să adîncească satiricul piesei. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 10/3. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru satiric: satiric a. 1. ce ține de satiră: stil satiric; 2. pornit la batjocură: spirit satiric. ║ m. autor de satire. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru satiric: satíric adjectiv masculin, (persoană) substantiv masculin, plural satírici; forme singular satírică, plural satírice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SATIRIC: SATÍRIC2 satiricci m. Autor de satire. /<lat. satiricus, limba neogreacă satyrikos, limba franceza satirique Forme diferite ale cuvantului satiric: satiricci Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru satiric: satíric1 adjectiv masculin, plural satírici; forme satírică, plural satírice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru satiric: satíric2 (persoană) (rar) substantiv masculin, plural satírici Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru satiric: satíric (conținut specific satirei) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru satiric: satíric3 (conținut specific satirei) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SATIRIC' satiráșsátiră/satírăsatíriSATIRIÁZISSATÍRICSATIRICÉSCsatiricéștesatirisísatirisíre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL satiric Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului satiric dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Ton satiric. Poezie cu caracter satiric. Greacă Alexandrescu a fost un mare satiric. Ton satiric. Poezie cu caracter satiric. Greacă Alexandrescu a fost un mare satiric. SATÍRIC1 satiriccă satiricci, satiricce 1 Care ține de satiră; propriu satirei. Roman satiric. Scriitor satiric. Spirit satiric. SATÍRIC2 satiricci m. |
GRAMATICA cuvântului satiric? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului satiric. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul satiric poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE satiric? Vezi cuvântul satiric desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul satiric?[ sa-ti-ric ] Se pare că cuvântul satiric are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL satiric Inţelegi mai uşor cuvântul satiric dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe♦ dansuri satirice = dansuri licențioase executate în reprezentațiile de drame satirice; dramă satirică = la greci poem dramatic, patetic și comic, în care corpul era compus din satiri |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL satiric |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi de cealaltă parte a baricadei?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La singular substantivul satiric are forma: satírică
La plural substantivul satiric are forma: satírici
