eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție sfarsire


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Sfârşire [ sfâr-şi-re ]
VEZI SINONIME PENTRU sfârşire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului sfarsire în mai multe dicționare

Definițiile pentru sfarsire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SFÂRȘIRE:
SFÂRȘÍRE, sfârșiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) sfârși și rezultatul ei; sfârșit1.
       • Locuţiune adverbiala (Rar) Fără sfârșire = necontenit, mereu.

– vezi sfârși.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SFÂRȘIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SFÂRȘIRE:
SFÂRȘÍRE substantiv feminin Acțiunea de a (se) sfârși și rezultatul ei; sfârșit1.
       • Locuţiune adverbiala (Rar) Fără sfârșire = necontenit, mereu.

– vezi sfârși.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

sfârșire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sfârșire:
sfârșíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat sfârșírii; plural sfârșíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

sfârșire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sfârșire:
sfârșíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat sfârșírii
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SFARSIRE'
SFÂRȘÉȘTESFÂRȘÍsfârșiciúnesfârșínțăSFÂRȘÍRESFÂRȘÍTsfârșítesfârșitórSFÂRȘITÚRĂ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL sfârșire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sfârșire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Sfârșire unei lucrări începute.

GRAMATICA cuvântului sfârșire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sfârșire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul sfârșire poate fi: substantiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul sfârșire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul sfârșire are forma: sfârșíri
VEZI PLURALUL pentru sfârșire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE sfârşire?
Vezi cuvântul sfârşire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sfârşire?
[ sfâr-şi-re ]
Se pare că cuvântul sfârşire are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL sfârșire
Inţelegi mai uşor cuvântul sfârșire dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Locuţiune adverbiala Rar Fără sfârșire = necontenit, mereu
Locuţiune adverbiala Rar Fără sfârșire = necontenit, mereu

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL sfârșire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Tranzitiv a-și găsi omul sau nașul, popa?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a-și face interesele sau munca cuvenită
tablou reprezentând un arbore al cărui trunchi înfățișează linia directă a unei familii, iar ramurile, linia colaterală
a da de cineva pe care nu-l poți înșela sau birui, care te obligă să te comporți cum se cuvine
ofițer atașat pe lângă marile comandamente, cu misiunea specială de a transmite ordinele
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app