 | as |
|
| şină [ şi-nă ] VEZI SINONIME PENTRU şină PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sina în mai multe dicționareDefinițiile pentru sina din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘINĂ: ȘÍNĂ, șine și șini, substantiv feminin 1. Fiecare dintre barele de oțel laminat după un anumit profil, folosite drept cale de rulare pentru un vehicul cu roți (tren, tramvai etc.) sau de ghidare pentru anumite piese mobile dintr-o instalație tehnică. Drezina fuge din ce în ce mai repede, străbate locuri necunoscute... Șinele se lungesc în urmă ca doi șerpi nesfîrșiți. C. PETRESCU, S. 44. Bagă de seamă că șina are talpă prinsă-n cîrlige zdravene, afundate-n traverse de stejar. spaniolă POPESCU, M. G. 27. • (La singular cu valoare de plural , subînțelegîndu-se calea de rulare) Pe șina proaspătă, s-a scos încă o locomotivă. SAHIA, N. 29. 2. Cerc de oțel (lat) care se montează pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le face mai rezistente și a le feri de uzură. O roată... se leagă, se înalță sau se îmbracă, cu șină de fier. PAMFILE, I. C. 129. Ce-i rotund și fără fund? (Șina roții). ȘEZ. XVI 171. 3. Bandă lungă de metal care se montează la uși, lăzi, butoaie și alte obiecte de lemn, pentru a le mări rezistența. Sosirăm la ușa beciurilor, unde Inochentie ne ajunse din urmă cu luminarea, o ușă de stejar în două părți, ferecată cu șini groase de fier, cu broască de cetate și cu lăcate la fel. HOGAȘ, DR. 271. O ușă cu două șini în cruce. DELAVRANCEA, O. II 353. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘINĂ: ȘÍNĂ, șine, substantiv feminin 1. Fiecare dintre barele de oțel laminate după un anumit profil și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul cu roți (tren, tramvai) sau de ghidare pentru anumite piese mobile dintr-o instalație tehnică. ♦ prin extensie Cale ferată. 2. Cerc de oțel care se montează pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le feri de uzură. ♦ Bandă de metal care se fixează pe unele obiecte de lemn (uși, lăzi, butoaie etc.) pentru a le mări rezistența la uzură. – Din poloneză szyna, germana Schiene. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘINĂ: ȘÍNĂ, șine, substantiv feminin 1. Fiecare dintre barele de oțel laminate după un anumit profil și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul cu roți (tren, tramvai) sau de ghidare pentru anumite piese mobile dintr-o instalație tehnică. ♦ prin extensie Cale ferată. 2. Cerc de oțel care se montează pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le feri de uzură. ♦ Bandă de metal care se fixează pe unele obiecte de lemn (uși, lăzi, butoaie etc.) pentru a le mări rezistența la uzură. – Din poloneză szyna, germana Schiene. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘINĂ: ȘÍNĂ sinae forme 1 ) Fiecare din cele două bare de oțel fixate pe traverse și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul (tren, tramvai, etc.). sina cu șanț. 2) Tijă pentru ghidarea unor piese mobile într-un sistem tehnic. 3) Cerc de oțel îmbrăcat pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le proteja. sina de căruță. 4) Bandă metalică cu care se încinge pe la margini un obiect (ladă, ușă etc.) pentru a-i mări rezistența. [G.-D. șinei] /<germ. Schiene Forme diferite ale cuvantului sina: sinae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru șină: șínă (-ne), substantiv feminin – Linie, cale de fier, cerc, obadă. – germana Schiene, prin intermediul poloneză szyna (Cihac, II, 388; Borcea 207). secolul XVII. – derivat șinar, substantiv masculin (cui de fier cu care se fixează șinele); șinui, verb (a pune cercuri, șine); șineu, substantiv neutru (Transilvania de N, băț cu care se strînge o sfoară sau un lanț sau un fier-balot). Forme diferite ale cuvantului sina: sina-ne Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru șină: șínă forme, plural e (rut. limba rusă sîrb. šina, poloneză szyna, ung. sin, despre germana schiene, șină la roată). Cerc lat de fer în prejuru roateĭ ca să nu se tocească pe pavaj. Drug de fer din care se face calea pe care se rostogolesc roatele vagoanelor de tren și de tranvaĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘINĂ: ȘINĂ s. 1. (regional) raf, șing, șteangără. (sina la unele căi de rulare.) 2. cerc, (regional) șing, (Transilvania, Banat și Moldova) raf. (sina la roata unei căruțe.) 3. (regional) șparing. (Sanie cu sina.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru SINA: SINA, persan de origine. 1. Sina, baronul, ar. (Bis R); – boier † 1523 (PGov f° 10). vezi și Sin. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȘINĂ: ȘÍNĂ substantiv verbal bară, cale ferată, drum-de-fier, lingou, linie ferată. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru șină: șină substantiv verbal BARĂ. CALE-FERATĂ. DRUM-DE-FIER. LINGOU. LINIE-FERATĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru șină: șină forme bandă de fier pe care umblă vagoanele. [nemțesc SCHIENE]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru șină: șínă substantiv feminin, genitiv dativ articulat șínei; plural șíne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru șină: șínă substantiv feminin, genitiv dativ articulat șínei; plural șíne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SINA' SÎMZÎIÁNĂSîmzineștiSINSin-feinerȘÍNĂSINADÉLFSinad/inSINAFÍESINAGÓGĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL șină Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului șină dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ȘÍNĂ șinăe forme 1 Fiecare din cele două bare de oțel fixate pe traverse și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul tren, tramvai, etc. șină cu șanț. șină de căruță. șină la unele căi de rulare. șină la roata unei căruțe. Sanie cu șină. șină la unele căi de rulare. șină la roata unei căruțe. Sanie cu șină. |
GRAMATICA cuvântului șină? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului șină. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul șină poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE şină? Vezi cuvântul şină desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul şină?[ şi-nă ] Se pare că cuvântul şină are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL șină |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se umfla de somn sau de dormit?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul șină are forma: șíne
