eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție soarta


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Soartă [ so-ar-tă ]
VEZI SINONIME PENTRU soartă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului soarta în mai multe dicționare

Definițiile pentru soarta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SOARTĂ:
SOÁRTĂ, sorți, substantiv feminin (Și în forma soarte)

1. (La origine, în concepțiile mistice) Forță sau voință supranaturală despre care se crede că hotărăște tot ce se petrece în viață; ceea ce se crede că îi este hărăzit cuiva în viață, independent de voința lui; destin, fatalitate, noroc; (popular) dată, scrisă, ursită. O soartă vitregă face ca pulberea multor oameni mari să fie risipită în vînturi! SADOVEANU, E. 104. Ea lupte-se cum biet o ști, C-așa ne dete soartea, Că și noi ne-am luptat pe-aci Cu greul și cu moartea. COȘBUC, P. II 59. Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții, Deopotrivă-i stăpînește raza ta și geniul morții. EMINESCU, O. I 130. Fugi de aceste locuri și mă părăsește soartei mele nenorocite. ALECSANDRI, T. I 436.

2. Condiție de viață, stare, împrejurare, situație (bună sau rea) în care se află cineva. vezi viitor. Eu n-am uitat, fiindcă era soarta mea în joc. C. PETRESCU, C. vezi 105. Fii bărbat în orice soartă; și-n cădere și-n izbîndă, Privind cu sîngele rece la răsplată sau osîndă. HASDEU, R. vezi 156. Ascultă: fii blîndă și-nțeleaptă. O soartă strălucită la mine te așteaptă. ALECSANDRI, T. II 263. Nu știu dacă ideea cea dintîi... ar fi fost aceea de a îmbunătăți soarta locuitorilor. KOGĂLNICEANU, S. A. 150. Soarta părinților noștri a pregătit pe a noastră; instituțiile lor sînt baza instituțiilor noastre. BĂLCESCU, O. I

7.
♦ Evoluție, desfășurare (a unei acțiuni); deznodămînt. La Stalingrad... s-a hotărît soarta ultimului război mondial. STANCU, U.R.S.S. 215.

3. (Învechit și regional, numai în expresie) A trage sorțile = a trage la sorți, vezi sorț.

 – Variantă: soárte substantiv feminin
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

soartă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru soartă:
soártă forme, plural e și sorțĭ (din maĭ vechĭu, azĭ Transilvania, soarte, plural sorțĭ, despre latina sŏrs, sŏrtis, italiana pg. sorte, pv. limba franceza cat. sort, spaniolă suerte. vezi sorț). Vechĭ. Sorț: după soarte împărți D-zeŭ limbi(lor) pămîntul, în mînile tale sorțile mele (coregrafie Ps. 77,54 și 30,16). Lucru obținut pin sorț. În soarte, la sorțĭ, pin sorțĭ. Azĭ. Destin, ursită: o soartă amară, grea, fericită. popular Rar. Placentă, membrana care acopere fătu. Soarta armelor, hotărîrea lucrurilor pin războĭ: așa a fost soarta armelor. vezi noroc, menire, fatalitate.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

SOARTĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SOARTĂ:
SOARTĂ s.

1. destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, ursită, zodie, (rar) predeterminație, (învechit și popular) striște, (popular) dată, făcut, noroceală, norocire, orîndă, parte, rînduială, scrisă, soroc, (învechit și regional) sorocire, (regional) ursă, urseală, (învechit) predestinație, preursire, preursită, triște, ursitoare, (grecism învechit) proorizmos, (figurat) stea. (Așa i-a fost soarta.)

2. situație, stare. (Nu știe nimic de soarta lor.)

3. deznodămînt, sfîrșit. (soarta bătăliei s-a decis.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

SOARTĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SOARTĂ:
SOÁRTĂ, sorți, substantiv feminin

1. (În concepțiile mistice) Forță supranaturală despre care se crede că hotărăște irevocabil, fatal, toate acțiunile și întâmplările din viața oamenilor; destin, fatalitate, noroc, scrisă, ursită.

2. Totalitatea evenimentelor (accidentale sau nu) care compun viața (sau o parte a vieții) unei ființe (umane); condiție de viață.
♦ Evoluție, desfășurare (a unei acțiuni); deznodământ.

– latina sors, -tis.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

soartă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru soartă:
soartă forme

1. destin, considerat drept cauza diferitelor evenimente ale vieții: a-și plânge soarta;

2. efectul destinului, stare bună sau rea: a-și îmbunătăți soarta;

3. hazard care decide ceva: a trage la sorți;

4. plural parte: de om avea sorți cu noroc AL.;

5. locul sau casa în care stă fătul în pântecele mă-sei: soarta vacei se îngroapă la izvor spre a avea lapte cu îmbelșugare. [latina SORTEM].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SOARTĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SOARTĂ:
SOÁRTĂ, sorți, substantiv feminin

1. (În superstiții) Forță (sau voință) supranaturală despre care se crede că hotărăște tot ce se petrece în viață; destin, fatalitate, noroc, scrisă, ursită.

2. Situație, concurs de împrejurări existente la un moment dativ
♦ Evoluție, desfășurare (a unei acțiuni); deznodământ.

– latina sors, -tis.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

soartă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru soartă:
soártă substantiv feminin, genitiv dativ articulat sórții (în expresie și: soártei); plural sorți
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

soartă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru soartă:
soártă substantiv feminin, genitiv dativ articulat sórții; plural sorți
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

SOARTĂ
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SOARTĂ:
SOÁRTĂ substantiv verbal placentă.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

soartă
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru soartă:
soartă substantiv verbal PLACENTĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'SOARTA'
soaresíeȘOÁRICșoáricesoárlăSOÁRTĂSOÁRTESOÁRTEISOÁȚĂȘOÁTĂR

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL soartă
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului soartă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Așa i-a fost soartă.
Nu știe nimic de soartă lor.
Soartă bătăliei s-a decis.
Așa i-a fost soartă.
Nu știe nimic de soartă lor.
Soartă bătăliei s-a decis.

GRAMATICA cuvântului soartă?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului soartă.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul soartă poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul soartă sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
VEZI PLURALUL pentru soartă la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE soartă?
Vezi cuvântul soartă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul soartă?
[ so-ar-tă ]
Se pare că cuvântul soartă are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL soartă
Inţelegi mai uşor cuvântul soartă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Învechit și regional, numai în expresie A trage sorțile = a trage la sorți, vezi sorț

© 2024 qDictionar.com