eSursa - Dictionar de sinonimeas

Definiție specie


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Specie [ spe-ci-e ]
VEZI SINONIME PENTRU specie PE ESINONIME.COM

Cautăm definiția cuvântului specie în mai multe dicționare

Definițiile pentru specie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
SPECIE
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPECIE:
SPÉCIE, specii, substantiv feminin

1. Categorie (reprezentînd o subdiviziune a genului) care cuprinde ființele cu trăsături și caracteristici comune. Crearea pășunilor artificiale... necesită cel puțin 4-5 specii de plante furajere, anuale și perene. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2881. Pe ce documente se pot stabili rasele și speciile de animale la d-voastră? BART, S. M. 106.

2. Categorie, fel, clasă, soi, varietate. Tufănica este cînd albă... cînd galbenă... cînd ruginie... Iar între aceste specii prosperează o mulțime de subspecii, crescute cu răbdare în taina serelor. GALACTION, O. I 325.

– Variantă: (rar) spéție (MACEDONSKI, O. IV 85) substantiv feminin
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

SPECIE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SPECIE:
SPECIE s.

1. speță. (specie umană.)

2. rasă, soi, (popular) sămînță, (prin Transilvania și Muntenia) strană. (specie de vite.)

3. categorie, chip, fel, gen, neam, soi, sort, tip, varietate, (regional) madea, sad, (învechit, mai ales în Transilvania) plasă. (Toate specie de fructe.)

4. categorie, fel, gen, soi, speță, tip, (învechit și popular) seamă, (figurat peiorativ) poamă, sămînță, sculă, stambă, tacîm. (Ce specie de om o fi și ăsta!)

5. categorie, clasă, fel, gen, soi, speță, tip, varietate, (învechit și regional) rudă. (O anumită specie de indivizi.)

6. fel, gen, mod, soi, specimen, tip, varietate, (regional) modru. (Există următoarele specie de silogisme...)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

specie
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru specie:
*spécie forme (latina species. vezi spectru, aspect, spițer, scop). Despărțire a genuluĭ: vulpea e o specie a genuluĭ canin, specia se subdivide în varietățĭ. Neam, rasă: specia omenească. Fel: maĭ multe speciĭ de grîŭ, (iron.) nu știŭ ce specie de om e acesta ( vezi pramatie). plural medicină Substanțe vegetale cu proprietățĭ analoage care se amestecă p. a prepara infuziunĭ (astringente, aperitive, tonice). În specie,

1. special (Rar),

2. în ceĭa ce privește acest caz (fel de proces).

– Fals speță.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

SPECIE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru SPECIE:
SPÉCIE substantiv feminin

1. subdiviziune a genului, de animale sau vegetale cu trăsături și caracteristici comune.
specie literară = categorie de opere literare, grupate după criterii unitare, tematice sau formale, subordonată genului.

2. soi, fel, varietate, categorie (de ființe sau de lucruri).

3. (logică) noțiune care desemnează o clasă de obiecte cu aceleași însușiri esențiale din sfera genului. (< latina species, după limba franceza espèce)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

SPECIE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SPECIE:
SPÉCIE speciei forme

1) Categorie biologică fundamentală inferioară genului.

2) Ansamblu de organisme animale sau vegetale cu anumite trăsături și însușiri ereditare comune; soi.

3) Categorie de opere literare care constituie o subdiviziune. speciea genului epic.

4) Grup de ființe sau de obiecte caracterizate printr-o anumită însușire; soi; gen. [G.-D. speciei; silabe -ci-e] /lat. species, italiana specie, germana Spezies, limba franceza espece
Forme diferite ale cuvantului specie: speciei
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

SPECIE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPECIE:
SPÉCIE, specii, substantiv feminin

1. (biologie) Categorie sistematică fundamentală subordonată genului, care cuprinde animale și plante cu trăsături și însușiri comune.

2. Soi, fel, varietate; clasă, categorie.

3. (logică) Noțiune care cuprinde un grup de obiecte cu însușiri esențiale comune și care se subordonează genului.

– Din latina species. conform limba franceza espèce.
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

SPECIE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPECIE:
SPÉCIE, specii, substantiv feminin

1. (biologie) Categorie sistematică fundamentală subordonată genului, care cuprinde animale și plante cu trăsături și însușiri comune.

2. Soi, fel, varietate; clasă, categorie.

3. (logică) Noțiune care cuprinde un grup de obiecte cu însușiri esențiale comune și care se subordonează genului.

– Din latina species. conform limba franceza espèce.
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

specie
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru specie:
spécie (-ii), substantiv feminin

– Clasă, categorie de obiecte, animale, plante de același fel.

– Variante speță. latina species (secolul XIX), variantă, din italiana spezie.

– derivat (din limba franceza ) special, adjectiv; specialist, substantiv masculin; specialitate, substantiv feminin; specializa, verb; specific, adjectiv; specifica, verb; specificativ, adjectiv; specimen, substantiv neutru; specios, adjectiv

– conform spițer.
Forme diferite ale cuvantului specie: specie-ii
Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

SPECIE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SPECIE:
SPÉCIE substantiv feminin

1. Subdiviziune a genului care cuprinde ființe cu trăsături și caracteristici comune.
       • Specie literară = clasă de opere grupate după un criteriu unitar, aparținând genului literar.

2. Soi, fel, varietate, categorie; speță. [Gen. -iei. / < latina species

– fel, înfățișare, conform italiana specie, limba franceza espèce].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

specie
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru specie:
specie forme

1. Zool. diviziunea genului: tigrul e o specie a genului pisica; specie umană, neamul omenesc;

2. categorie, clasă: o specie de oameni;

3. mod de a fi, calitate, fel: de diferite specii;

4. juridic caz particular asupra căruia cată a se pronunța;

5. substanță farmaceutică, mai ales ierburi aromatice.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

SPECIE
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru SPECIE:
SPÉCIE, specii, substantiv feminin

1. (biologie) Categorie (reprezentând o subdiviziune a genului) care cuprinde ființe cu trăsături și caracteristici comune.

2. Soi, varietate, clasă, categorie.

– latina literar species (în franceză espèce).
Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne

specie
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru specie:
spécie substantiv feminin (silabe -ci-e), articulat spécia (silabe -ci-a), genitiv dativ articulat spéciei; plural spécii, articulat spéciile (silabe -ci-i-)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

specie
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru specie:
spécie (-ci-e) substantiv feminin, articulat spécia (-ci-a), genitiv dativ articulat spéciei; plural spécii, articulat spéciile (-ci-i-)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'SPECIE'
SPECIALIZÁRESPECIALIZÁTSPECIALMÉNTESPECIÁȚIESPÉCIESPECÍFICSPECIFICÁSPECIFICÁRESPECIFICÁT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL specie
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului specie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Specie umană.
Specie de vite.
Toate specie de fructe.
Ce specie de om o fi și ăsta! 5.
O anumită specie de indivizi.
Există următoarele specie de silogisme.
SPÉCIE speciei forme 1 Categorie biologică fundamentală inferioară genului.
Speciea genului epic.
Specie umană.
Specie de vite.
Toate specie iile de fructe.
Există următoarele specie de silogisme.

GRAMATICA cuvântului specie?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului specie.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul specie poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul specie sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul specie are forma: spécii
    VEZI PLURALUL pentru specie la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE specie?
Vezi cuvântul specie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul specie?
[ spe-ci-e ]
Se pare că cuvântul specie are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL specie
Inţelegi mai uşor cuvântul specie dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
♦ specie literară = categorie de opere literare, grupate după criterii unitare, tematice sau formale, subordonată genului
Specie literară = clasă de opere grupate după un criteriu unitar, aparținând genului literar

© 2021 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL specie

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A avea sau a-și pune lacăt la gură?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
la îndemână
formular-tip pentru expedierea banilor prin poștă
a-și impune tăcere
probă de laborator prin care se studiază sucurile gastrice
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?