 | as |
|
| Spoitor [ spo-i-tor ] VEZI SINONIME PENTRU spoitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului spoitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru spoitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPOITÓR: SPOITÓR, -OÁRE, spoitori, -oare, substantiv masculin și forme, substantiv neutru 1. S. m. și forme Persoană care se ocupă cu spoitul1 (vaselor de aramă). 2. substantiv neutru (regional) Bidinea. [ pronunție: spo-i-] – Spoitor + sufix -easă. Forme diferite ale cuvantului spoitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPOITÓR: SPOITÓR, -OÁRE, spoitori, -oare, substantiv 1. S. m. și forme Persoană care se ocupă cu spoitul1 (vaselor de bucătărie). 2. substantiv neutru (regional) Bidinea. [ pronunție: spo-i-] – Spoi + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului spoitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SPOITÓR: SPOITÓR spoitoroáre (spoitoróri, spoitoroáre) m. și forme Persoană care se ocupă cu spoitul vaselor de aramă. /a spoi + sufix spoitortor Forme diferite ale cuvantului spoitor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPOITÓR: SPOITÓR1, spoitori, substantiv masculin Meșter care se ocupă cu spoitul (vaselor de bucătărie). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru spoitor: spoitór (persoană) substantiv masculin (silabe spo-i-), plural spoitóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru spoitor: spoitór2 (bidinea) (regional) (spo-i-) substantiv neutru, plural spoitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru spoitor: spoitór (bidinea) substantiv neutru (silabe spo-i-), plural spoitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru spoitor: spoitór1 (persoană) (spo-i-) substantiv masculin, plural spoitóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru spoitor: spoitor m. cel ce spoiește vasele de bucătărie. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPOITÓR: SPOITÓR2, spoitoare, substantiv neutru (Transilvania) Bidinea. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru spoitor: spoitor substantiv verbal BIDINEA. ZUGRAV. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'SPOITOR' spóilerSPOÍRESPOÍTspoitoáreSPOITÓRspoitoráșSPOITOREÁSĂSPOITÓRISPOITORÍE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL spoitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului spoitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii SPOITÓR spoitoroáre spoitoróri, spoitoroáre m. /a spoi + sufix spoitortor. |
GRAMATICA cuvântului spoitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului spoitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul spoitor poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE spoitor? Vezi cuvântul spoitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul spoitor?[ spo-i-tor ] Se pare că cuvântul spoitor are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL spoitor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Gura satului sau a mahalalei?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul spoitor are forma: spoitóri
