 | as |
|
| Sprinten [ sprin-ten ] VEZI SINONIME PENTRU sprinten PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sprinten în mai multe dicționareDefinițiile pentru sprinten din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SPRINTEN: SPRÍNTEN, -Ă, sprinteni, -e, adjectiv (Despre ființe) Care se mișcă cu ușurință; vioi, iute, agil. Și pe masa-mpărătească sare-un greier, crainic sprinten, Ridicat în două labe, s-a-nchinat bătînd din pinten. EMINESCU, O. I 87. Se pornea... să vîneze cu sprintena și tumultoasa lui haită de arcași. ODOBESCU, S. III 54. Albă ca o lăcrimioară, Dulce ca o primăvară, Era sprintenă, ușoară, Ca un pui de căprioară. ALECSANDRI,O. 101. • (Uneori determinat prin «de picior») Cea de-a cincea [ciută]... mai sprintenă de picior, scăpă și fugi. ISPIRESCU, U. 37. • (Despre obiecte văzute în mișcare) O barcă sprintenă ne duce prin mulțime de corăbii la vaporul francez. ALECSANDRI, O. P. 315. Sprintena săgeată, Cu care-ndemnai ostașii. CONACHI, P. 42. • (Adverbial) Tot mai sprinten se-ngînă și se-ntrec melodiile, Tot mai larg peste țară înfloresc bucuriile. DEȘLIU, G. 45. În zorii reci și umezi, după ploaia nopții, pășea sprinten pe cărarea lunecoasă, cu pușca la spate. SADOVEANU, O. VIII 8. Zării în depărtare o femeie venind repede și sprinten, de-a lungul plaiului, spre noi. HOGAȘ, M. N. 211. ♦ (Determinat prin «la minte») Ager, deștept. Cel mai mic, care arăta să fie mult mai sprinten la minte... se amestecă de cîteva ori în vorbă. C. PETRESCU, Î. II 164. ♦ (Despre lucruri) Subțire, elegant, zvelt. Pe sub nalte coperișuri... Galerii cu mari lanterne și cu sprintene coloane Au comori de plante rare, ce la umbră înfloresc. ALECSANDRI, P. III 86. ♦ (Despre îmbrăcăminte, rar) Ușor, subțire. (Adverbial) Sosi la casa lui un străin mărunt la trup, cam sprinten îmbrăcat pentru un ger ce îngheța apa. GANE, N. II 4. Forme diferite ale cuvantului sprinten: sprinten-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SPRINTEN: SPRINTEN adjectiv 1. iute, vioi, (rar) veloce, (învechit) pripelnic, (figurat) dezghețat. (Un om sprinten.) 2. focos, iute, (popular) ortoman. (Cal sprinten.) 3. ager, agil, isteț, iute, repede, vioi, (regional) zburatic. (sprinten în mișcări.) 4. iute, vioi, (livresc) alert. (O mișcare sprinten.) 5. săltat, săltăreț, vioi, zglobiu, (rar) săltător. (Zborul sprinten al rîndunicii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SPRINTEN: SPRÍNTEN, -Ă, sprinteni, -e, adjectiv (Despre ființe; adesea adverbial) Care se mișcă repede și cu ușurință; vioi, iute; (despre mișcări, acțiuni ale ființelor) care arată vioiciune, iuțeală. • Expresia: Sprinten la minte = inteligent, deștept. ♦ figurat (Rar; despre lucruri) Înalt, subțire, suplu, elegant. – conform sârbo-croată spretan. Forme diferite ale cuvantului sprinten: sprinten-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SPRINTEN: SPRÍNTEN, -Ă, sprinteni, -e, adjectiv (Despre ființe; adesea adverbial) Care se mișcă repede și cu ușurință; vioi, iute; (despre mișcări, acțiuni ale ființelor) care arată vioiciune, iuțeală. • Expresia: Sprinten la minte = inteligent, deștept. ♦ figurat (Rar; despre lucruri) Înalt, subțire, suplu, elegant. – conform limba sârbă spretan. Forme diferite ale cuvantului sprinten: sprinten-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru sprinten: sprínten, -ă adjectiv (vechea slavă *sŭprentĭnŭ, nsl. spreten, sîrb. spretan, sprinten). Care se mișcă (sare, fuge) ușor: căprioara e sprintenă, un poteraș sprinten. Vechĭ. Ușor armat: oaste sprintenă. – Dim. sprintenel, sprinteor și -teĭor. Forme diferite ale cuvantului sprinten: sprinten-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru SPRINTEN: SPRÍNTEN sprintenă (sprinteni, sprintene) 1) și adverbial Care vădește ușurință în mișcare; vioi; iute; ager; agil. Pași sprinteni. • sprinten la minte isteț. 2) figurat (despre construcții) Care are forme elegante, ușoare. Colonadă sprintenă. /<sl. suprentinu Forme diferite ale cuvantului sprinten: sprintenă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru SPRINTEN: SPRINTEN adjectiv 1. – b. (Cat; 16 B II 252) etc. 2. Sprintin 1489 (Div 110); Sprentin (17 B II 195); Sprentenești substantiv (16 B III 224). 3. Cu schimb de terminație: Sprinteș (16 B I 15). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru sprinten: sprinten a. care se mișcă ușor: ciute sprintene de munte EM. [slava *SŬPRẼTENŬ (conform slovean SPRETEN, sprinten)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru SPRINTEN: SPRÍNTEN adjectiv verbal ager, deștept, dibaci, inteligent, iscusit, isteț, îndemânatic, priceput, subțire, ușor. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sprinten: sprínten adjectiv masculin, plural sprínteni; forme singular spríntenă, plural spríntene Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sprinten: sprínten adjectiv masculin, plural sprínteni; forme spríntenă, plural spríntene Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru sprinten: sprinten adjectiv verbal SUBȚIRE. UȘOR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Sprinten: Sprinten ≠ greoi, molatic Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'SPRINTEN' sprințárnicSPRINȚĂRÓIsprințărúșSPRINTEIÓRSPRÍNTENSPRINTENÁȘSPRINTENEÁLĂSPRINTENÉLsprintenésc |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Sprinten Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sprinten dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un om sprinten. Cal sprinten. Sprinten în mișcări. O mișcare sprinten. Zborul sprinten al rîndunicii. Cal sprinten. Sprinten în mișcări. O mișcare sprinten. Zborul sprinten al rândunicii. SPRÍNTEN sprintenă sprinteni, sprintene 1 și adverbial Care vădește ușurință în mișcare; vioi; iute; ager; agil. Pași sprinteni. • sprinten la minte isteț. Colonadă sprintenă. |
GRAMATICA cuvântului Sprinten? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sprinten. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. |