 | as |
|
| ştampilă [ ştam-pi-lă ] VEZI SINONIME PENTRU ştampilă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului stampila în mai multe dicționareDefinițiile pentru stampila din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a stampila (forma la infinitiv) A stampila conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILĂ: ȘTAMPÍLĂ, ștampile, substantiv feminin 1. Piesă formată dintr-o placă de cauciuc, de lemn sau de metal, fixată pe un mîner, și purtînd gravat un semn, o inscripție sau o emblemă; muiată în tuș, se imprimă pe un act pentru a-i da valabilitate; semnul imprimat astfel. vezi sigiliu, pecete. • figurat Țin să protestez... împotriva calificării oficiale de «scriitor popular» în înțeles peiorativ, pe care diriguitorii de ieri ai Romîniei burgheze o puseseră ca o ștampilă convențională asupra lui Ion Creangă. SADOVEANU, E. 86. Noi nu publicăm decît informații cu ștampila oficialității. REBREANU, R. II 35. 2. Semn pus pe mărfuri sau pe pielea animalelor pentru a arăta proveniența, apartenența etc. vezi marcă. – Variantă: stampílă substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILĂ: ȘTAMPÍLĂ, ștampile, substantiv feminin 1. Instrument format dintr-o placă de cauciuc, de lemn sau de metal fixată pe un mâner, pe care sunt gravate un semn, o inscripție sau o emblemă, cu care se ștampilează acte, mărfuri, obiecte etc. 2. Semn, inscripție sau emblemă care se aplică pe un document pentru a-i da valabilitate, pe mărfuri sau pe corpul animalelor, pentru a le arăta proveniența sau apartenența etc.; sigiliu. [Variante: stampílă substantiv feminin] – Din limba franceza estampille. conform italiana stampiglia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILĂ: ȘTAMPÍLĂ, ștampile, substantiv feminin 1. Instrument format dintr-o placă de cauciuc, de lemn sau de metal fixată pe un mâner, pe care sunt gravate un semn, o inscripție sau o emblemă, cu care se ștampilează acte, mărfuri, obiecte etc. 2. Semn, inscripție sau emblemă care se aplică pe un document pentru a-i da valabilitate, pe mărfuri sau pe corpul animalelor, pentru a le arăta proveniența sau apartenența etc.; sigiliu. [Variante: stampílă substantiv feminin] – Din limba franceza estampille. conform italiana stampiglia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILĂ: ȘTAMPÍLĂ substantiv feminin 1. Piesă fixată pe un mâner și purtând gravat un semn, o inscripție sau o emblemă, care se aplică pe un act spre a-i da valabilitate; semnul astfel imprimat. 2. Semn pus pe mărfuri sau pe pielea animalelor pentru a arăta proveniența, apartenența etc.; marcă. [Variante stampilă substantiv feminin / < italiana stampiglia, conform germana Stempel, limba franceza estampille, spaniolă estampilla]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILĂ: ȘTAMPÍLĂ substantiv feminin 1. piesă fixată pe un mâner și purtând gravat un semn, o inscripție sau o emblemă, care se aplică pe un act spre a-i da valabilitate; semnul imprimat. 2. semn pus pe mărfuri sau pe pielea animalelor pentru a arăta proveniența, apartenența etc.; marcă. (< limba franceza estampille, după italiana stampiglia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILĂ: ȘTAMPÍLĂ stampilae forme 1) Obiect constând dintr-o placă cu mâner, pe care sunt gravate în relief embleme și inscripții, care se aplică pe un document; pecete. 2) Semn imprimat pe o marfă sau pe corpul unor animale (pentru a le atesta proveniența sau apartenență); marcă. [G.-D. ștampilei] /<fr. estampille Forme diferite ale cuvantului stampila: stampilae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru stampilă: *stampílă forme, plural e (în franceză estampille, despre spaniolă estampilla, dim. despre estompa). Sigil de cerneală: stampila poșteĭ pe scrisoare. Instrumentu cu care se stampilează: o stampilă de alamă, de caucĭuc. popular Ștampilă (germana stempel, limba rusă štémpelĭ). vezi danga, pecete. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILĂ: ȘTAMPILĂ substantiv pecete, sigiliu, (învechit și regional) pecetlar, (regional) biag, ștempel, țil, (învechit) muhur, pecetnic, peciu. (A aplica stampila pe un act.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru ștampilă: ștampilă, ștampile substantiv feminin 1. sărut. 2. vânătaie în jurul ochilor, urmă a unei lovituri violente primite în zona ochilor. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILA: ȘTAMPILÁ, ștampilez, verb I. tranzitiv A pune, a aplica o ștampilă (2). [Variante: stampilá verb I] – Din ștampilă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILA: ȘTAMPILÁ, ștampilez, verb I. tranzitiv A pune, a aplica o ștampilă (2). [Variante: stampilá verb I] – Din ștampilă. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru stampilă: stampilă forme 1. pecete destinată a stabili autenticitatea brevetelor; 2. marcă indicând provenința unui lucru. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILA: ȘTAMPILÁ verb I. trecut A pune o ștampilă. [Variante stampila verb I. / < italiana stampigliare, conform limba franceza estampiller]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru ștampila: ștampila, ștampilez vezi t. 1. a săruta cu pasiune. 2. a învineții ochii (cuiva) cu lovituri de pumn. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILA: ȘTAMPILÁ verb a pecetlui, (livresc) a oblitera, (învechit și regional) a ștemplui. (A stampila un act.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILA: ȘTAMPILÁ, ștampilez, verb I. tranzitiv A aplica o ștampilă. – Variantă: stampilá verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILA: ȘTAMPILÁ verb trecut a aplica o ștampilă. (< limba franceza estampiller, după italiana stampigliare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ștampila: ștampilá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu ștampiléz, persoana a treia singular: el / ea și plural ștampileáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ȘTAMPILA: ȘTAMPILA verb a pecetlui, (învechit și regional) a ștemplui. (A stampila un act.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ștampilă: ștampílă substantiv feminin, genitiv dativ articulat ștampílei; plural ștampíle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ștampilă: ștampílă substantiv feminin, genitiv dativ articulat ștampílei; plural ștampíle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ștampila: ștampilá (a stampila) verb, indicativ prezent 3 ștampileáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STAMPILĂ: STAMPÍLĂ substantiv feminin vezi ștampilă. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STAMPILĂ: STAMPÍLĂ substantiv feminin vezi ștampilă. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STAMPILĂ: STAMPÍLĂ substantiv feminin vezi ștampilă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru STAMPILA: STAMPILÁ verb I. vezi ștampila. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru STAMPILĂ: STAMPÍLĂ substantiv feminin vezi ștampilă. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STAMPILA: STAMPILÁ verb I vezi ștampila. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STAMPILA: STAMPILÁ verb I vezi ștampila. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STAMPILA: STAMPILÁ verb I vezi ștampila. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'STAMPILA' stâmpétăSTÂMPÍstampiánștampilSTAMPILÁSTAMPILÁREȘTAMPILÁTstampilézștampilofíl |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL STAMPILA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului stampila dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ȘTAMPÍLĂ stampilae forme 1 Obiect constând dintr-o placă cu mâner, pe care sunt gravate în relief embleme și inscripții, care se aplică pe un document; pecete. A aplica stampila pe un act. A aplica stampila pe un act. A stampila un act. A stampila un act. ștampilá a stampila verb, indicativ prezent 3 ștampileáză. |
GRAMATICA cuvântului STAMPILA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului stampila. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul STAMPILA poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ştampilă? Vezi cuvântul ştampilă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ştampilă?[ ştam-pi-lă ] Se pare că cuvântul ştampilă are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL STAMPILA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Lingvistică; în sintagma accident fonetic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul ștampila se conjugă: ei ele ștampileáză
