eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție statornicire


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Statornicire [ sta-tor-ni-ci-re ]
VEZI SINONIME PENTRU statornicire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului statornicire în mai multe dicționare

Definițiile pentru statornicire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STATORNICIRE:
STATORNICIRE s.

1. așezare, fixare, instalare, oprire, stabilire. (statornicire lor în regiunile de deal.)

2. stabilire. (statornicire unor relații de prietenie.)

3. determinare, fixare, precizare, stabilire. (statornicire datei exacte a evenimentului.)

4. consacrare, consfințire, fixare, stabilire, (învechit) sfințire. (statornicire unei noi reglementări.)

5. încuibare, înrădăcinare. (statornicire unui obicei.)

6. (figurat) încetățenire. (statornicire a unei practici.)

7. permanentizare. (statornicire unei situații.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

STATORNICIRE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STATORNICIRE:
STATORNICÍRE, statorniciri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) statornici și rezultatul ei; stabilire, fixare. Repetîndu-se cererea... se încuviința în sfîrșit diaconului celui nou statornicirea la Golia. CĂLINESCU,

I. C. 90.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

STATORNICIRE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STATORNICIRE:
STATORNICÍRE substantiv verbal consolidare, constituire, creare, fundare, instituire, încheiere, înființare, întărire, întemeiere, organizare.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

statornicire
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru statornicire:
statornicire substantiv verbal CONSOLIDARE. CONSTITUIRE. CREARE. FUNDARE. INSTITUIRE. ÎNCHEIERE. ÎNFIINȚARE. ÎNTĂRIRE. ÎNTEMEIERE. ORGANIZARE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

STATORNICIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STATORNICIRE:
STATORNICÍRE, statorniciri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) statornici și rezultatul ei; stabilire, fixare.

– vezi statornici.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

STATORNICIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STATORNICIRE:
STATORNICÍRE, statorniciri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) statornici și rezultatul ei; stabilire, fixare.

– vezi statornici.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

statornicire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru statornicire:
statornicíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat statornicírii; plural statornicíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

statornicire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru statornicire:
statornicíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat statornicírii; plural statornicíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'STATORNICIRE'
STATÓRNICstatornicéșteSTATORNICÍSTATORNICÍESTATORNICÍRESTATORNICÍTstatornicitórSTATOSCÓPStatu

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL statornicire
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului statornicire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Statornicire lor în regiunile de deal.
Statornicire unor relații de prietenie.
Statornicire datei exacte a evenimentului.
Statornicire unei noi reglementări.
Statornicire unui obicei.
Statornicire a unei practici.
Statornicire unei situații.
Statornicire unor relații de prietenie.
Statornicire datei exacte a evenimentului.
Statornicire unui obicei.
Statornicire unei practici.

GRAMATICA cuvântului statornicire?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului statornicire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul statornicire poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul statornicire sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul statornicire are forma: statornicíri
VEZI PLURALUL pentru statornicire la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE statornicire?
Vezi cuvântul statornicire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul statornicire?
[ sta-tor-ni-ci-re ]
Se pare că cuvântul statornicire are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL statornicire

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Lingvistică; în sintagmele stil indirect sau vorbire indirectă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
logică clasică, de tradiție aristotelică, care studiază formele logice fundamentale noțiunea, judecata, raționamentul, precum și principiile gândirii
repede
procedeu sintactic de redare a spuselor sau gândurilor cuiva prin subordonarea comunicării față de un verb sau de un alt cuvânt de declarație, caracterizat prin prezența în număr mare a elementelor de relație, prin lipsa afectivității etc
a avea succese, a deveni celebru
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app