 | as |
|
| Strămurare [ stră-mu-ra-re ] VEZI SINONIME PENTRU strămurare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului stramurare în mai multe dicționareDefinițiile pentru stramurare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru STRĂMURARE: STRĂMURÁRE, strămurări, substantiv feminin (Învechit și popular) Băț ascuțit sau prăjină cu vîrf de fier, cu care se îndeamnă vitele la mers. Unii scoteau vitele cu strămurările din săivane, iar alții veneau asupra neguțătorilor cu săbiile. SADOVEANU, forme J. 444. ♦ Nuia lungă, vargă. Iar de-i trece prin luncușoară Și-i tăie o strămurare, A fi pentru a dumitale soțioară. SEVASTOS, N. 156. Ei că mi-or tăia Resteie, Bulfeie, Dalbe strămurări, Pari pentru căldări. TEODORESCU, P. P. 454. – Variantă: stremuráre (GHICA, S. XVI, ALECSANDRI, S. 66) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru STRĂMURARE: STRĂMURÁRE, strămurări, substantiv feminin (popular) Băț ascuțit, nuia sau prăjină cu vârf de fier, cu care se îndeamnă vitele la mers; strămurariță. ♦ prin generalizare Nuia lungă, subțire și flexibilă. [Variante: (regional) stremuráre substantiv feminin] – latina *stimularia (< stimulus). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru STRĂMURARE: STRĂMURÁRE, strămurări, substantiv feminin (popular) Băț ascuțit, nuia sau prăjină cu vârf de fier, cu care se îndeamnă vitele la mers; strămurariță. ♦ prin generalizare Nuia lungă, subțire și flexibilă. [Variante: (regional) stremuráre substantiv feminin] – latina *stimularia (< stimulus). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru STRĂMURARE: STRĂMURÁRE stramurareări forme învechit popular Băț ascuțit la vârf cu care se împung animalele, când sunt îndemnate la mers. /<lat. stimularia Forme diferite ale cuvantului stramurare: stramurareări Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru STRĂMURARE: STRĂMURARE substantiv (popular) strămurariță, (regional) bold, (Banat) țepușă, (învechit) strămur. (Cu stramurare se îmboldesc vitele la mers.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru STRĂMURARE: STRĂMURÁRE substantiv verbal imbold, impuls, îndemn, joardă, jordie, nuia, pornire, stimul, stimulent, vargă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru strămurare: strămurare substantiv verbal IMBOLD. IMPULS. ÎNDEMN. JOARDĂ. JORDIE. NUIA. PORNIRE. STIMUL. STIMULENT. VARGĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru strămurare: strămuráre (popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat strămurắrii; plural strămurắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru strămurare: strămuráre substantiv feminin, genitiv dativ articulat strămurării; plural strămurări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'STRAMURARE' STRÂMTÚȚstrămúnteSTRĂMÚRstrămuráSTRĂMURÁRESTRĂMURÁRIȚĂstrămuráșstrămureáSTRĂMUTÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL strămurare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului strămurare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii STRĂMURÁRE strămurareări forme învechit popular Băț ascuțit la vârf cu care se împung animalele, când sunt îndemnate la mers. Cu strămurare se îmboldesc vitele la mers. Cu strămurare se îmboldesc vitele la mers. |
GRAMATICA cuvântului strămurare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului strămurare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul strămurare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE strămurare? Vezi cuvântul strămurare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul strămurare?[ stră-mu-ra-re ] Se pare că cuvântul strămurare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL strămurare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Culoare rece?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul strămurare are forma: strămurắri
