 | as |
|
| Sucombare [ su-com-ba-re ] VEZI SINONIME PENTRU sucombare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului sucombare în mai multe dicționareDefinițiile pentru sucombare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru SUCOMBARE: SUCOMBARE substantiv decedare, deces, dispariție, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfîrșit, stingere, (livresc) exitus, extincție, repauzare, (mai ales în limbajul bisericesc) repaus, (învechit și popular) săvîrșire, (popular) pierzanie, pierzare, (regional) pieiște, topenie, (învechit) petrecanie, petrecere, pierdere, piericiune, prăpăditură, pristăvire, săvîrșenie, săvîrșit, scădere, sconcenie, (ironic) crăpare, (argotic) mierleală, mierlire, verdeș. (sucombare unei persoane.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru SUCOMBARE: SUCOMBÁRE, sucombări, substantiv feminin (livresc) Faptul de a sucomba; moarte, deces. – vezi sucomba. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru SUCOMBARE: SUCOMBÁRE, sucombări, substantiv feminin Faptul de a sucomba; moarte, deces. – vezi sucomba. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru SUCOMBARE: SUCOMBÁRE, sucombări, substantiv feminin (Livresc) Faptul de a sucomba; deces, moarte. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru SUCOMBARE: SUCOMBÁRE substantiv feminin ((livresc)) Faptul de a sucomba; moarte, deces. [< sucomba]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru sucombare: sucombáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat sucombării; plural sucombări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru sucombare: sucombáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat sucombắrii; plural sucombắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'SUCOMBARE' sucnúțăȘÚCOsucómbSUCOMBÁSUCOMBÁREsucombátSUCRÁZĂSÚCRESUCRÓZĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL SUCOMBARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului sucombare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Sucombare unei persoane. |
GRAMATICA cuvântului SUCOMBARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului sucombare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul SUCOMBARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE sucombare? Vezi cuvântul sucombare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul sucombare?[ su-com-ba-re ] Se pare că cuvântul sucombare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL SUCOMBARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: steluțe-de-munte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul sucombare are forma: sucombări
