eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție tagadui


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Tăgădui [ tă-gă-du-i ]
VEZI SINONIME PENTRU tăgădui PE ESINONIME.COM


Cautăm definiția cuvântului tagadui în mai multe dicționare

Definițiile pentru tagadui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a tăgădui
Verbul: a tăgădui (forma la infinitiv)
A tăgădui conjugat la timpul prezent:
  • eu tăgăduiesc
  • tu tăgăduiești
  • el ea tăgăduiește
  • noi tăgăduim
  • voi tăgăduiți
  • ei ele tăgăduiesc
VEZI VERBUL a tăgădui CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












TĂGĂDUI
   
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TĂGĂDUI:
TĂGĂDUÍ, tăgăduiesc, verb IV. tranzitiv A contesta o afirmație, a nu recunoaște ca adevărat; a nega. Nu tăgăduiesc că femeile au mare istețime. ALECSANDRI, T. 296. Tăgăduiește, zi că n-ai scris răvașul acesta. NEGRUZZI, S. I 22. Că iubesc și că trăiesc nici eu nu tăgăduiesc. TEODORESCU, P. P. 316.
       • absolut Țăranii tăgăduiau cu desperare. REBREANU, R. I 113.
♦ (Rar) A refuza. Iar ei îi tăgăduia această cerere. GORJAN H. I

10.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



tăgădui
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tăgădui:
tăgăduí (-uésc, -ít), verb

– A nega, a dezminți. în limba maghiara tagadni (Cihac, II, 529; Gáldi, Dict., 97).

– derivat tăgadă, substantiv feminin (negație; contestație), deverbal sau din în limba maghiara tagad; tagă, substantiv feminin (negație), secolul XVII, învechit; tăgăduială, substantiv feminin (negație); tăgăduicios, adjectiv (îndoielnic), învechit; tăgăduitor, adjectiv (care tăgăduiește).
Forme diferite ale cuvantului tagadui: -uésc tagadui-ít

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

TĂGĂDUI
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TĂGĂDUI:
TĂGĂDUI verb

1. a nega, (livresc) a denega. (tagadui că ar fi fost la cinema.)

2. a dezice, a nega, a retracta. (A tagadui tot ceea ce spusese.)

3. a contesta, a dezminți, a nega, a renega, (învechit) a protesta. (A tagadui adevărul celor afirmate de cineva.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TĂGĂDUI
Dicționarul limbii române moderne dă următoarea definitie pentru TĂGĂDUI:
TĂGĂDUÍ, tăgăduiesc, verb IV. tranzitiv A contesta o afirmație, a nu recunoaște ceva; a nega; a dezminți.
♦ (Rar) A refuza. Iar ei îi tăgăduia această cerere (CORJAN).

– limba maghiară tagadni.

Definiție sursă: Dicționarul limbii române moderne



TĂGĂDUI
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TĂGĂDUI:
TĂGĂDUÍ, tăgăduiesc, verb IV. tranzitiv A contesta o afirmație, a nu recunoaște ceva; a nega; a dezminți.
♦ (Rar) A refuza.

– Din limba maghiară tagadni.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TĂGĂDUI
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TĂGĂDUI:
TĂGĂDUÍ, tăgăduiesc, verb IV. tranzitiv A contesta o afirmație, a nu recunoaște ceva; a nega; a dezminți.
♦ (Rar) A refuza.

– Din limba maghiară tagadni.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

tăgădui
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tăgădui:
tăgăduí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele tăgăduiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea tăgăduiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural tăgăduiáscă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

tăgădui
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tăgădui:
tăgăduí (a tagadui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele tăgăduiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea tăgăduiá; conjunctiv prezent 3 să tăgăduiáscă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

tăgădui
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tăgădui:
tăgădui verb vezi ASCUNDE. MASCA. REFUZA. RESPINGE. TĂINUI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TĂGĂDUI
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TĂGĂDUI:
TĂGĂDUÍ verb

1. vezi nega.

2. vezi retracta.

3. vezi contesta.

Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'TAGADUI'
TĂGÁDĂtăgădáșTĂGÁDNICtăgădắuTĂGĂDUÍTĂGĂDUIÁLĂTĂGĂDUÍNȚĂTĂGĂDUÍRETĂGĂDUÍT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL TĂGĂDUI
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tăgădui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TĂgĂdui că ar fi fost la cinema.
A tĂgĂdui tot ceea ce spusese.
A tĂgĂdui adevărul celor afirmate de cineva.
Tăgăduí a tĂgĂdui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele tăgăduiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea tăgăduiá; conjunctiv prezent 3 să tăgăduiáscă.

GRAMATICA cuvântului TĂGĂDUI?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tăgădui.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul TĂGĂDUI poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul TĂGĂDUI sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE tăgădui?
Vezi cuvântul tăgădui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tăgădui?
[ tă-gă-du-i ]
Se pare că cuvântul tăgădui are patru silabe



© 2022 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL TĂGĂDUI

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Lucru judecat?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectgreşit
a se duce sau a pleca, a merge etc
valoarea producției marfă minus cheltuielile de producție
caz asupra căruia s-a dat o hotărâre judiciară definitivă
a izgoni pe cineva, a-l lăsa pe drumuri
VEZI RĂSPUNSUL CORECT




Știi care e înțelesul următoarelor expresii?