 | as |
|
| Telefona [ te-le-fo-na ] VEZI SINONIME PENTRU telefona PE ESINONIME.COM definiția cuvântului telefona în mai multe dicționareDefinițiile pentru telefona din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a telefona (forma la infinitiv) A telefona conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TELEFONA: TELEFONÁ, telefonez, verb I. intranzitiv A comunica cu cineva prin intermediul telefonului. • tranzitiv I-am telefonat Anișoarei că iau seara masa la ei. CAMIL PETRESCU, U. N. 188. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TELEFONA: TELEFONÁ, telefonez, verb I. intranzitiv și tranzitiv A comunica cu cineva prin intermediul telefonului. ♦ A da un telefon, a chema la telefon. – Din limba franceza téléphoner. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TELEFONA: TELEFONÁ, telefonez, verb I. intranzitiv, tranzitiv A comunica cu cineva prin intermediul telefonului. ♦ A da un telefon, a chema la telefon. – Din limba franceza téléphoner. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TELEFONA: TELEFONÁ verb I. intr., trecut A vorbi la telefon cu cineva; a da un telefon cuiva; a chema la telefon. [< limba franceza téléphoner]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru telefona: telefoná verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu telefonéz, persoana a treia singular: el / ea și plural telefoneáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TELEFONA: TELEFONÁ verb intr., trecut a comunica prin telefon. (< limba franceza téléphoner) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru telefona: telefoná (a telefona) verb, indicativ prezent 3 telefoneáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TELEFONA' TELEFILMOTÉCĂTELEFOILETÓNTELEFÓNtelefón-teleimprimatórTELEFONÁTELEFONÁRETELEFONÁTtelefonéztelefoniadă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL telefona Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului telefona dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Telefoná a telefona verb, indicativ prezent 3 telefoneáză. |
GRAMATICA cuvântului telefona? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului telefona. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul telefona poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE telefona? Vezi cuvântul telefona desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul telefona?[ te-le-fo-na ] Se pare că cuvântul telefona are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A vărsa lacrimi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul telefona se conjugă: ei ele telefoneáză
