 | as |
|
| Tist [ tist ] VEZI SINONIME PENTRU tist PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tist în mai multe dicționareDefinițiile pentru tist din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TIST: TIST, tiști, substantiv masculin, și (rar) tisturi, substantiv neutru (Învechit și arhaizant) Ofițer, comandant, căpetenie. Tistul de dorobanți, care păzea la pod... se dusese să vadă ce se mai întîmplă pe acolo. CAMIL PETRESCU, O. II 104. Împăratul se duse pe acolo cu alte tisturi. RETEGANUL, P. II 23. Asupra dorobanților de pe lîngă cîrmuiri se orînduiește un tist. BĂLCESCU, O. I 37. De-ar fi pușca de hămei, Regimentul de femei Și tisturi de pătrînjei, Bucuros aș cătăni La compania mîndrii! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 299. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tist: tist m., plural tiștĭ (ung. tiszt, funcționar, ofițer, tisztes, onest, despre vechea slavă čistĭ, onoare. vezi cinste). Vechĭ. Muntenia Comandant de dorobanțĭ, supt ascultarea ispravniculuĭ și a mareluĭ vornic în Țara Românească, în timpu Regulamentuluĭ Organic. Azĭ. popular Ofițer de gardiștĭ, comandir. – plural și tisturĭ, ca și plantoane, considerînd funcțiunea saŭ gradu. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tist: tist interjecție – 1. Pst, ei: servește pentru a impune tăcerea. – 2. Stai, ascultă: servește pentru a atrage atenția. – Variante țîșt, sst. Creație expresivă, conform țîști. – derivat țistui, verb (a impune liniște, a face pe cineva să tacă; a chema); țistuitură, substantiv feminin (acțiunea de a face pe cineva să tacă). Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚIST: ȚIST interjecție Exclamație cu ajutorul căreia se impune cuiva tăcere; st. Țist, că ne-a auzi cineva. ALECSANDRI, T. 662. (Cu pronunțare regională) Șezi binișor, nu crîcni, țîst! să nu-ți aud gura. id. la CADE. – Variantă: țis (NEGRUZZI, S. III 10) interjecție Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru țist: țist (-turi), substantiv neutru – Funcționar, slujbaș, ofițer. în limba maghiara tiszt (Cihac, II, 533; Gáldi, Dict., 163). – derivat tistie, substantiv feminin (Transilvania, învechit, slujbă, funcție înaltă). Forme diferite ale cuvantului tist: -turi Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TIST: TIST, (1) tiști, substantiv masculin, (2) tisturi, substantiv neutru (învechit și regional) 1. S. m. înalt funcționar de stat. 2. substantiv neutru Ofițer; comandant, căpetenie. – Din limba maghiară tiszt. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru țîst: țîst orĭ țst interjecție de impus tăcere fără să strigĭ (tot așa rut. šústĭ). vezi st, șt, pst. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TIST: TIST, tisturi, substantiv neutru (învechit și regional) Ofițer; comandant, căpetenie. – Din limba maghiară tiszt. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ȚIST: ȚIST interjecție Exclamație cu ajutorul căreia se impune cuiva tăcere; st! – Onomatopee. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ȚIST: ȚIST interjecție Exclamație cu ajutorul căreia se impune cuiva tăcere; st! – Onomatopee. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru țist!: țist! int. spre a face să tacă: țist! că mă bagi în ipohondrie AL. [Onomatopee]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tist: tist substantiv verbal CAP. CĂPETENIE. COMANDANT. CONDUCĂTOR. MAI-MARE. OFIȚER. ȘEF. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ȚIST: ȚIST interjecție (se folosește pentru a impune cuiva tăcere). /Onomat. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tist: tist m. ofițer de gardiști (CAR.). [Ung. TISZT, ofițer]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tist: tist (învechit, regional) substantiv masculin / substantiv neutru, plural tiști/tísturi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ȚIST: ȚIST interjecție vezi liniște, pst, st, tăcere. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru țist: țist interjecție vezi LINIȘTE. PST. ST. TĂCERE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tist: tist substantiv masculin/substantiv neutru, plural tiști/tísturi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚÎȘT: ȚÎȘT interjecție vezi țîști. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ȚIȘT: ȚIȘT interjecție vezi țîști. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'TIST' ȚÎȘNÍT,-ĂțîșnitórțîșnitúrățîșpoácăTISTTISTĂLÍȚIȘTÁRTÍSTAȘtisteá |
GRAMATICA cuvântului ȚIȘT? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ţişt. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ȚIȘT poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE tist? Vezi cuvântul tist desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tist?[ tist ] Se pare că cuvântul tist are o silabă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ȚIȘT |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Administrație de stat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul tist are forma: tiști/tísturi
