eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție toca


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Toca [ to-ca ]
VEZI SINONIME PENTRU toca PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului toca în mai multe dicționare

Definițiile pentru toca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a toca
Verbul: a toca (forma la infinitiv)
A toca conjugat la timpul prezent:
  • eu toc
  • tu toci
  • el ea toacă
  • noi tocăm
  • voi tocați
  • ei ele toacă
VEZI VERBUL a toca CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TOCA:
TOCÁ, toc, verb

I.

1. tranzitiv A tăia un material în bucăți foarte mărunte (uneori reducîndu-l la o pastă) prin lovituri repetate cu un instrument tăios sau utilizînd mașini speciale. Dumitrache, adună urzici, toacă-le, fierbe-le, amestecă-le cu tărîțe și dă-le la rațe. STANCU, D.

6. Răsuceai de asemeni o funie de cîlți... și pe urmă tocai cîlții mărunt pe o buturugă, c-un toporaș. PAS, Z. I 37. Stăteau toți ca niște bușteni, pe care ai fi putut să toci toată pădurea. GALACTION, O. I 271.
       • figurat Plumbii toacă nemilos îngrăditura cu nuiele împletite. DUMITRIU, N. 214.

2. tranzitiv figurat (Cu privire la bunuri materiale) A cheltui fără chibzuială, a risipi. Se miră cum am putut, în asemenea timpuri, să-mi toc trei moșteniri. C. PETRESCU, C. vezi 200. Își tocase moștenirea de la părinți, iaca ce făcuse! DELAVRANCEA, O. II 326. S-a îndrăgit cu vătaful lui de curte și-i toacă starea fără mustrare de cuget. FILIMON, C. 219.
♦ (Cu privire la persoane) A duce la ruină, prin cheltuieli nechibzuite; a face să sărăcească. A divorțat de Pascalopol, după ce l-a tocat, și acum e prin Spania. CĂLINESCU, E. O. II 320. Unii spun că Brumaru trăiește din expediente de club, iar alții că ar fi bogat și Nadina îl toacă îngrozitor. REBREANU, R. I 254.

3. intranzitiv A îndruga multe și mărunte; a flecări, a sporovăi. De ani de zile toca despre eroi, patrie... și la cel dintîi obuz, a fugit. CAMILAR, N. I 64. Ce rost își are pofta nebună a șerpișorilor mei de copii aici, cînd eu ți-am tocat despre bielă? SAHIA, N. 32. Le toacă gura în neștire, Se bat cu morile de vînt. VLAHUȚĂ, P. 53.
       • Expresia: A toca cuiva la ureche (sau la cap) sau (tranzitiv) a toca pe cineva la cap = a spune (cuiva) multe și mărunte, a plictisi pe cineva cu același lucru; a flecări. D-nul director, cu consoarta după el, nu-l slăbește și-i toacă la ureche. VLAHUȚĂ, O. A. III

8. Că doar n-am să-ți toc la ureche pînă mîne. ALECSANDRI, T. I 110. El iubea liniștea și copiii îi tocau la cap toată ziua. NEGRUZZI, S. I 206. A-i toca cuiva gura (ca o meliță, ca o moară stricată sau hodorogită) vezi gură (I 3). (tranzitiv) A toca la verzi și uscate sau a toca cîte-n lună și în soare = a povesti tot felul de baliverne, a spune verzi și uscate.

4. intranzitiv A bate, a ciocăni, a lovi, a bocăni. După zidul morii, mulțimi de mitraliere prinseră a toca. CAMILAR, N. I 82. O mitralieră toacă departe, dar lovește prea scurt. CAMIL PETRESCU, U. N. 399. El au tocat la ușă, și ea au întrebat că cine-i acolo. SBIERA, P. 84.
       • tranzitiv Îmi vine să-l toc în cap, să-l omor... că încă atîta năcaz nime nu mi-a făcut. RETEGANUL, P. IV 25.

5. intranzitiv A bate toaca. Cuvioșii părinți au tocat, au dat clopotelor grai. GALACTION, O. I 217. Popa-n toacă, toacă La biserica din sat. MACEDONSKI, O. I 86. Nu se auzea de dimineață pînă în sară decît tocînd și trăgînd clopotele. NEGRUZZI, S. I 226. Cînd toca la Radu-vodă, Eu stam cu puica de vorbă. TEODORESCU, P. P. 312. Popa nu toacă de două ori pentru o babă surdă. (figurat) Crăcile uscate se băteau una de alta, sunau în depărtări, tocînd în clopotnițele singurătăților. CAMILAR, N. II 271. Drept dascăl toacă cariul sub învechitul mur. EMINESCU, O. I 69.
       • Expresia: Unde popa nu toacă = foarte departe, unde și-a înțărcat dracul copiii. Vă duceți... În baltă, trestie, pustietate, Unde popa nu toacă, Unde fata nu gioacă. ALECSANDRI, P. P.

10.
♦ (Despre păsări) A produce un zgomot caracteristic, lovindu-și una de alta, în mod ritmic, cele două părți ale ciocului. Cocostîrcii, înfipți într-un picior, Dau gîtul peste aripi, tocînd din ciocul lor. ALECSANDRI, P. III 39.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



TOCA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TOCA:
TOCÁ, toc, verb

I.

1. tranzitiv A tăia în bucăți foarte mărunte.

2. tranzitiv figurat (familial) A cheltui fără chibzuială, a risipi bani, averi.
♦ A duce pe cineva la ruină, obligându-l la cheltuieli nechibzuite; a face pe cineva să sărăcească.

3. intranzitiv, tranzitiv A bate, a ciocăni, a lovi.
♦ figurat A flecări, a sporovăi.
       • Expresia: A-i toca cuiva la ureche (sau la cap) sau a toca pe cineva la cap = a spune mereu același lucru, a bate pe cineva la cap cu același lucru, a plictisi. A toca la verzi și uscate sau a toca câte-n lună și-n soare = a vorbi mult și fără rost.

4. intranzitiv A bate toaca.
       • Expresia: Unde popa nu toacă = foarte departe.
♦ (Despre o armă) A bubui la intervale dese; a păcăni.
♦ (Despre păsări) A produce un zgomot caracteristic prin lovirea repetată a celor două părți ale ciocului.

– Din latina *toccare.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TOCA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TOCA:
TOCÁ, toc, verb

I.

1. tranzitiv A tăia în bucăți foarte mărunte.

2. tranzitiv figurat (familial) A cheltui fără chibzuială, a risipi bani, averi.
♦ A duce pe cineva la ruină, obligându-l la cheltuieli nechibzuite; a face pe cineva să sărăcească.

3. intranzitiv și tranzitiv A bate, a ciocăni, a lovi.
♦ figurat A flecări, a sporovăi.
       • Expresia: A-i toca cuiva la ureche (sau la cap) sau a toca pe cineva la cap = a spune mereu același lucru, a bate pe cineva la cap cu același lucru, a plictisi. A toca la verzi și uscate sau a toca câte-n lună și-n soare = a vorbi mult și fără rost.

4. intranzitiv A bate toaca.
       • Expresia: Unde popa nu toacă = foarte departe.
♦ (Despre o armă) A bubui la intervale dese; a păcăni.
♦ (Despre păsări) A produce un zgomot caracteristic prin lovirea repetată a celor două părți ale ciocului.

– Lat *toccare.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TÓCĂ
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TÓCĂ:
TÓCĂ, toci, substantiv feminin

1. Căciuliță sau pălărioară fără boruri purtată de femei. Îi găsiseră un fel de tocă de un verde-închis, din care se lăsa pe umeri ceva ca o glugă de cașmir, tot verde. CAMIL PETRESCU, O. I 347. Era îmbrăcată ca amazoană, un costum de catifea verde ca smarandul... în cap o tocă de aceeași stofă ca rochia. CARAGIALE, N. S. 123.

2. Acoperămînt pentru cap, de formă cilindrică, fără boruri, purtată în trecut mai ales de avocați și de magistrați în exercițiul funcțiunii.

– plural și: toce (CONTEMPORANUL, II 322).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane



toca
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru toca:
toca verb vezi ARUNCA. AZVÎRLI. BATE. BOCĂNI. BODOGĂNI. CALICI. CHELTUI. CICĂLI. CIOCĂNI. DĂSCĂLI. FLECĂRI. IROSI. IZBI. ÎMPRĂȘTIA. ÎNDRUGA. LOVI. PĂCĂNI. PĂLĂVRĂGI. PÎRÎI. PLICTISI. POCĂNI. PRĂPĂDI. RĂPĂI. RISIPI. RUINA. SĂRĂCI. SCĂPĂTA. SÎCÎI. SPOROVĂI. TRĂNCĂNI. ȚĂCĂNI. ZVÎRLI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

TÓCĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TÓCĂ:
TÓCĂ, toci, substantiv feminin

1. Căciuliță sau pălărioară fără boruri, purtată de femei.

2. Acoperământ pentru cap, de formă cilindrică, fără boruri, purtat de magistrați și de avocați în exercițiul funcțiunii.

– Din limba franceza toque.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

TÓCĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru TÓCĂ:
TÓCĂ substantiv feminin

1. Acoperământ pentru cap, fără boruri, purtat în trecut de avocați sau de magistrați.

2. Pălărioară fără boruri sau căciuliță pe care o poartă femeile. [< limba franceza toque, conform italiana tocco].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

TÓCĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TÓCĂ:
TÓCĂ, toci, substantiv feminin

1. Pălărioară fără boruri, purtată de femei.

2. Pălărie de formă cilindrică, fără boruri, purtată de magistrați și de avocați în exercițiul funcțiunii.

– Din limba franceza toque.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

TÓCĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru TÓCĂ:
TÓCĂ substantiv feminin

1. acoperământ pentru cap, fără boruri, purtat în trecut de avocați sau de magistrați.

2. căciuliță sau pălărioară fără boruri purtată de femei. (< limba franceza toque)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

TÓCĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TÓCĂ:
TÓCĂ tocaci forme

1) Acoperământ pentru cap de formă cilindrică, fără boruri, purtat de magistrați.

2) Pălărie mică, fără boruri, purtată de femei. [G.-D. tocii] /<fr. toque
Forme diferite ale cuvantului toca: tocaci

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

tocă
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tocă:
*tócă forme, plural ĭ (în franceză toque. vezi tichie). Un fel de potcap pe care-l poartă magistrațiĭ și avocațiĭ în ședință. Un fel de pălărie de cocoană.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

tocă
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru tocă:
tócă (-ci), substantiv feminin

– Baretă, tichie. în franceză toque.

– derivat toc, substantiv neutru (pălărie de damă), conform limba rusă tok (Candrea).
Forme diferite ale cuvantului toca: toca-ci

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

tocă
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tocă:
tocă forme pălărie fără borduri a judecătorilor, magistraților: tocă de catifea neagră! (= limba franceza toque).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

toca
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru toca:
toca, toc vezi t.

1. a cheltui fără chibzuință

2. a bate, a lovi

3. a flecări, a sporovăi

Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

TOCA
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TOCA:
TOCÁ verb a mărunți, (regional) a tocăni, (Moldova) a hăcui. (A toca furaje, ceapă.)
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

TOCA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TOCA:
TOCA verb a mărunți, (regional) a tocăni, (Moldova) a hăcui. (A toca furaje, ceapă.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

toca
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru toca:
tocá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu toc, persoana a treia singular: el / ea și plural toácă
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

tocă
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tocă:
tócă substantiv feminin, genitiv dativ articulat tócii; plural toci
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

tocă
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tocă:
tócă substantiv feminin, genitiv dativ articulat tócii; plural toci
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

toca
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru toca:
tocá (a toca) verb, indicativ prezent 3 toácă
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Toca
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Toca:
Toca vezi Teodor VIII.
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc


CUVINTE APROPIATE DE 'TOCA'
tobultócȚOCȚOC-ÎN-PÓCțoc-țócTOCÁTOCÁCIȚOCĂÍȚOCĂÍTțocăitură

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Toca
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului toca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
TÓCĂ tocaci forme 1 Acoperământ pentru cap de formă cilindrică, fără boruri, purtat de magistrați.
A toca furaje, ceapă.
A toca furaje, ceapă.
Tocá a toca verb, indicativ prezent 3 toácă.



GRAMATICA cuvântului Toca?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului toca.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Toca poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Toca sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural verbul toca se conjugă: ei ele toácă
  • group icon La plural substantivul tocă are forma: toci
VEZI PLURALUL pentru Toca la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE toca?
Vezi cuvântul toca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul toca?
[ to-ca ]
Se pare că cuvântul toca are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL Toca
Inţelegi mai uşor cuvântul toca dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
A toca cuiva la ureche sau la cap sau tranzitiv a toca pe cineva la cap = a spune cuiva multe și mărunte, a plictisi pe cineva cu același lucru; a flecări
Tranzitiv A toca la verzi și uscate sau a toca cîte-n lună și în soare = a povesti tot felul de baliverne, a spune verzi și uscate
Unde popa nu toacă = foarte departe, unde și-a înțărcat dracul copiii
A-i toca cuiva la ureche sau la cap sau a toca pe cineva la cap = a spune mereu același lucru, a bate pe cineva la cap cu același lucru, a plictisi
A toca la verzi și uscate sau a toca câte-n lună și-n soare = a vorbi mult și fără rost
Unde popa nu toacă = foarte departe
A-i toca cuiva la ureche sau la cap sau a toca pe cineva la cap = a spune mereu același lucru, a bate pe cineva la cap cu același lucru, a plictisi
A toca la verzi și uscate sau a toca câte-n lună și-n soare = a vorbi mult și fără rost
Unde popa nu toacă = foarte departe



© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Toca

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A se face nevăzut?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
pierdere a capacității de a citi sau de a înțelege sensul limbajului scris
vot prin care parlamentul se declară de acord cu politica sau cu un act al guvernului
a pleca brusc, a dispărea
consoană care se articulează fără vibrarea coardelor vocale; consoană surdă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT










Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app