 | as |
|
| Tragere [ tra-ge-re ] VEZI SINONIME PENTRU tragere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului tragere în mai multe dicționareDefinițiile pentru tragere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru TRAGERE: TRÁGERE, trageri, substantiv feminin Acțiunea de a trage și rezultatul ei. I. 1. Efortul făcut pentru a mișca din loc un obiect, pentru a-l da la o parte, a-l aduce spre sine, a-l duce spre un punct voit etc. • Expresia: Tragere pe roată = omorîre prin torturare pe roată. Tragere pe sfoară = faptul de a păcăli; păcăleală, înșelătorie. Pun capul că e verb reflexiv:eo tragere pe sfoară. C. PETRESCU, R. DR. 203. 2. Operație prin care țevile, barele, firele metalice sînt întinse și subțiate. 3. (Popular) Atracție, îndemn, înclinare. Somnul... să ivește cu o dulce simțire și tragere la odihnă. PISCUPESCU, O. 203. • Expresia: (Cu) tragere de inimă = (cu) zel, (cu) rîvnă, (cu) ardoare. Niciodată nu pusese Ismail în pregătirea lor atîta grabă, iscusință și tragere de inimă. TUDORAN, P. 332. Veți lucra toți cu tragere de inimă să facem ceva? Bine. Nu?... o să-nchidem prăvălia și... pace bună. VLAHUȚĂ, O. A. III 25. E cîte unul pentru care simți din clipa ce l-ai văzut tragere de inimă, fără ca să-ți dai seama pentru ce. SLAVICI, O. I 138. Bietul băiat... noaptea învăța, căci avea tragere de inimă. BOLINTINEANU, O. 402. II. Scoatere, extragere. Tragerea vinului în sticle. • Expresia: Tragere la sorți = hotărîre prin sorți a unei împărțeli, a unui cîștig etc.; participare ca parte interesată la o alegere prin sorți. III. Trasare, marcare, desenare. Tragerea unei linii. IV. Descărcare a unei arme; împușcare; tir. La ziuă trebuia să înceapă tragerea de război. SANDU-ALDEA, U. P. 127. • Cîmp de tragere vezi cîmp. Tragere indirectă vezi indirect. Tragere la țintă = atingere a unei ținte cu un proiectil. Unghi de tragere = unghi pe care îl formează axa țevii unei arme de foc cu proiecția ei pe suprafața orizontală a terenului, cînd obiectivul asupra căruia se trage e în același plan orizontal cu gura țevii. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru TRAGERE: TRÁGERE, trageri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) trage și rezultatul ei. 1. (popular) Atracție, îndemn, înclinare. • Expresia: Tragere de inimă = zel, râvnă, ardoare. 2. Scoatere, extragere. • Tragere la sorți = hotărâre prin sorți a unei împărțeli, a unui câștig; participare ca parte interesată la o alegere prin sorți. 3. Prelucrare a unui material ductil prin întindere și subțiere, prin care se obțin bare, țevi, sârmă etc. 4. Descărcare a unei arme (în cadrul procesului de instruire militară); împușcare; tir. • Tragere la țintă = atingere a unei ținte cu un proiectil. Unghi de tragere = unghi pe care îl formează axa țevii unei arme de foc cu proiecția ei pe suprafața orizontală a terenului, când obiectivul asupra căruia se trage este în același plan orizontal cu gura țevii. – vezi trage. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru TRAGERE: TRAGÉRE, trageri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) trage și rezultatul ei. 1. (popular) Atracție, îndemn, înclinare. • Expresia: Tragere de inimă = zel, râvnă, ardoare. 2. Scoatere, extragere. • Tragere la sorți = hotărâre prin sorți a unei împărțeli, a unui câștig; participare ca parte interesată la o alegere prin sorți. 3. Prelucrare a unui material ductil prin întindere și subțiere, pentru a se obține bare, țevi, sârmă etc. 4. Descărcare a unei arme (în procesul de instruire militară); împușcare; tir. • Tragere la țintă = atingere a unei ținte cu un proiectil. Unghi de tragere = unghi pe care îl formează axa țevii unei arme de foc cu proiecția ei pe suprafața orizontală a terenului, când obiectivul asupra căruia se trage este în același plan orizontal cu gura țevii. – vezi trage. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru TRAGERE: TRAGERE s. 1. încordare, întindere, tensionare. (tragere firelor textile.) 2. (tehnic) etirare, trefilare, trefilat. (tragere sîrmei.) 3. smulgere. (tragere cuiului cu cleștele.) 4. sunare. (tragere clopoțelului.) 5. închidere, încuiere, punere. (tragere zăvorului la ușă.) 6. dezbrăcare, scoatere, (familial) dezechipare. (tragere cămășii de pe el.) 7. suflare. (tragere nasului.) 8. (medicina) frecare, fricționare. (tragere bolnavului pe spate.) 9. (medicina) masare. (tragere părții bolnave.) 10. aruncare, azvîrlire, lansare. (tragere unei săgeți.) 11. descărcare, (învechit și popular) slobozire. (tragere pistolului.) 12. editare, imprimare, imprimat, publicare, scoatere, tipărire, tipărit, (învechit) publicarisire, publićație, publicitate, tipărie. (tragere unui nou tiraj dintr-o carte.) 13. ducere, trasare. (tragere unei linii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru TRAGERE: TRÁGERE tragerei forme 1) vezi A TRAGE și A SE TRAGE. • (Cu) tragere de inimă (cu) râvnă; (cu) stăruință. tragere la sorți rezolvare a unei chestiuni prin sorți. 2) Exercițiu realizat cu armele de foc (în cadrul instruirii militare). • tragere la țintă lansare a unui proiectil într-un punct luat ca țintă. /v. a trage Forme diferite ale cuvantului tragere: tragerei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru TRAGERE: TRÁGERE substantiv verbal aplecare, aplicație, aptitudine, atracție, chemare, dar, extragere, har, înclinare, înclinație, înzestrare, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, scoatere, talent, vocație. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru tragere: tragere substantiv verbal APLECARE. APLICAȚIE. APTITUDINE. ATRACȚIE. CHEMARE. DAR. EXTRAGERE. HAR. ÎNCLINARE. ÎNCLINAȚIE. ÎNZESTRARE. PORNIRE. PREDILECȚIE. PREDISPOZIȚIE. PREFERINȚĂ. SCOATERE. TALENT. VOCAȚIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru tragere: trágere forme Acțiunea de a trage. Cîmp de tragere (saŭ numaĭ tragere), cîmp de tir, locu unde se deprind soldațiĭ să ochească: mă duc la tragere. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru tragere: tragere forme acțiunea de a trage și rezultatul ei: tragere de inimă, ardoare; tragere de moarte, agonie; tragere pe sfoară, păcăleală. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru tragere: trágere substantiv feminin, genitiv dativ articulat trágerii; plural trágeri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru tragere: trágere substantiv feminin, genitiv dativ articulat trágerii; plural trágeri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'TRAGERE' TRÁGETRAGEDIÁNtragediánăTRAGEDÍETRÁGERETRAGI-tragi-comedieTRÁGICTRAGICO- |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL tragere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului tragere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Tragere firelor textile. Tragere sîrmei. Tragere cuiului cu cleștele. Tragere clopoțelului. Tragere zăvorului la ușă. Tragere cămășii de pe el. Tragere nasului. Tragere bolnavului pe spate. Tragere părții bolnave. Tragere unei săgeți. Tragere pistolului. Tragere unui nou tiraj dintr-o carte. Tragere unei linii. TRÁGERE tragerei forme 1 vezi A TRAGE și A SE TRAGE. • Cu tragere de inimă cu râvnă; cu stăruință. Tragere la sorți rezolvare a unei chestiuni prin sorți. • tragere la țintă lansare a unui proiectil într-un punct luat ca țintă. |
GRAMATICA cuvântului tragere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului tragere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul tragere poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE tragere? Vezi cuvântul tragere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul tragere?[ tra-ge-re ] Se pare că cuvântul tragere are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL tragere Inţelegi mai uşor cuvântul tragere dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Tragere pe roată = omorîre prin torturare pe roată Tragere pe sfoară = faptul de a păcăli; păcăleală, înșelătorie Cu tragere de inimă = cu zel, cu rîvnă, cu ardoare Tragere la sorți = hotărîre prin sorți a unei împărțeli, a unui cîștig etc Tragere la țintă = atingere a unei ținte cu un proiectil Unghi de tragere = unghi pe care îl formează axa țevii unei arme de foc cu proiecția ei pe suprafața orizontală a terenului, cînd obiectivul asupra căruia se trage e în același plan orizontal cu gura țevii Tragere de inimă = zel, râvnă, ardoare Tragere la sorți = hotărâre prin sorți a unei împărțeli, a unui câștig; participare ca parte interesată la o alegere prin sorți Tragere la țintă = atingere a unei ținte cu un proiectil Unghi de tragere = unghi pe care îl formează axa țevii unei arme de foc cu proiecția ei pe suprafața orizontală a terenului, când obiectivul asupra căruia se trage este în același plan orizontal cu gura țevii Tragere de inimă = zel, râvnă, ardoare Tragere la sorți = hotărâre prin sorți a unei împărțeli, a unui câștig; participare ca parte interesată la o alegere prin sorți Tragere la țintă = atingere a unei ținte cu un proiectil Unghi de tragere = unghi pe care îl formează axa țevii unei arme de foc cu proiecția ei pe suprafața orizontală a terenului, când obiectivul asupra căruia se trage este în același plan orizontal cu gura țevii |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL tragere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ a trece, a transmite ceva dintr-o mână într-alta, din mână în mână, de la unul la altul a purta vorbe sau minciuni?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul tragere are forma: trágeri
